Doar un sfert din totalul unicorn-urilor înregistrate în Europa în primul trimestru al acestui an, adică șapte din cele 27 de companii europene care au primit finanțări în valoare de peste un miliard de dolari, provin din UE, relevă statisticile uniunii. Vizavi de SUA, și țările membre UE și Europa stau, împreună ori separat, la fel de rău: la o treime din SUA, care a generat 67 de unicorni în același interval de timp.

Anul trecut, startup-urile europene au atras investiții în valoare de 41 miliarde dolari, mai mari cu aproape cinci miliarde USD față de 2019, când cifra a fost de 37 miliarde dolari. Cu toate acestea, Europa se afla mult în urma Statelor Unite la capitolul startup-uri, în general.

Planul de transformare din Europa în noul centru global pentru startup-uri al lumii își propune creșterea de zece ori a numărului de unicorni (companii private evaluate la peste două miliarde de dolari) din Europa, în următorii zece ani, fiind o inițiativă a liderilor independenți ai ecosistemelor de startup-uri din 27 de țări membere UE.

Pentru a evalua corect evoluția startup-urilor și a consolida ecosistemul European de start-upuri, este important să fie agreate definiții ale grupurilor relevante din acest segment, a căror creștere poate fi urmărită în timp folosind datele colectate de la fiecare stat membru.

Acțiunile asociate prevăzute în plan ar fi: definiția comună ale termenilor-cheie, setarea unei taxonomii pan-europene, măsurători ale datelor colectate și îmbunătățirea calității datelor publice de către autoritățile publice.

Acțiuni asociate: educație antreprenorială pentru copii/tineri, încurajarea studenților să înceapă un business, susținerea antreprenorilor femei, susținerea comunităților de femei antreprenori, încurajarea creării de spații creative și asigurarea unor oportunități egale celor care inovează, indiferent de locul unde aceștia se găsesc.

Startupurile fac parte dintr-un sistem cu organizații interdependente și participanți conectați, inclusiv universități, guverne, organizații financiare, organizații suport (precum incubatoare, acceleratoare, spații co-working etc), organizații de cercetare, furnizori de servicii (legale, financiare) și corporații mari. Această ultimă categorie include companii mari din zona de tehnologie, care aduc alte avantaje față de corporațiile tradiționale. Acestea atrag cele mai bune talente din zona de IT, aduc profesionalism, creează oportunitatea angajării fondatorilor care „au dat greș” și sunt de multe ori sursă pentru noi start-upuri.

Acțiuni asociate propuse: facilități fiscale pentru susținerea dezvoltării, stoparea favorizării datoriilor versus capitaluri proprii, condiții mai bune pentru acțiunile la bursă ale angajaților (ESOP), implementarea unui card visa pan-european pentru startup-uri și adresarea punctelor slabe din legislația corporate cu privire la insolvență și restart (în prezent, legislația cu privire la insolvență blochează fondatorii pentru ani de zile, împiedicându-i să meargă mai departe cu un business nou).

Romanian Tech Startups Association (ROTSA) este o organizație nonprofit care își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele startup-urilor de tehnologie din România. ROTSA, prin colaborarea cu principalii actori ai ecosistemului național de startup-uri de tehnologie, realizeaza maparea nationala a startup-urilor tech din Romania.