Leul a coborât joi la cel mai mic nivel din istorie, în fața euro. Banca Națională a cotat euro la 4 lei și 78 de bani, în creștere cu 0,45 de bani față de nivelul anterior. Precedentul record se înregistrase la 21 noiembrie, atunci când euro trecuse cu doar 0,08 bani peste pragul de 4 lei și 78 de bani. Dolarul a crescut și el cu 0,66 de bani într-o zi și a ajuns la un record de 4 lei și 43 de bani. A crescut și francul elvețian, peste bariera de 4 lei și 50 de bani. Cel de al treilea record al zilei a fost doborât de cotația gramului de aurului, care a ajuns la 229,42 de lei.
Cursul euro s-a apropiat, joi, de 4,8 lei, lăsat de capul lui. Normalul ultimei perioade – 4,78 de lei – devine suport și de acum trebuie să îl căutam ceva mai sus decât îl știam.
Explicația momentului ar fi că acesta a fost trendul regional. Forintul și zlotul au avut același gen de mișcare, se vedeau curbele la fel pe toate valutele. La noi a fost ceva mai amplificat. Și cursul a răspuns la trendul regional, pentru că a fost lăsat să o facă.
De ce BNR nu a mai intervenit
Acum două zile remarcam un moment de cotitură – apariția la fixingul BNR a cotației 4,78 de lei, un nivel pe care banca centrală l-a evitat și făcea intervenții pentru a avea un curs mai mic chiar și cu fracțiuni de ban.
Dar acum lasă frâiele. Și are și motive. Când a picat guvernul Orban demis prin moțiune de cenzură, primul pas din cei trei esențiali pentru a avea scrutin anticipat, cursul a scăzut. Acum, când perspectiva anticipatelor devine străvezie, după boicotul anunțat de PSD la votul de luni în plen, cursul urcă.
Desigur, e trendul regional, dar în alte situații același mișcări erau blocate de BNR. Acum nu o mai face pentru că se luptă cu morile de vânt. Sau spus mai neaoș, dă mesajul: Băi, faceți borș! Și e un mesaj adresat clasei politice, care se dovedește neserioasă. Ca de obicei.
La episodul anterior de apreciere a euro, după al doilea tur al prezindențialelor, moneda națională a urcat peste 4,8 lei, BNR a intervenit însă agresiv, cu vânzări într-o zi care s-au dus către un miliard de euro. După acel moment, am avut declarații extrem de abrazive ale guvernatorului Mugur Isărescu care a explicat de ce nu lasă cursul să se ducă. Și pe scurt spunea că poziția externă a României s-a deterioarat, dar de vină este deficitul bugetar.
Deficitul de cont curent a fost anul trecut de 4,8% din PIB, în timp ce geamănul bugetar a fost de 4,6%. Practi,c zona privată a generat în acest tandem doar 0,2% și atunci nu are rost să fie pusă pe jar întreaga economie pentur excesele statului. Și mai spunea atunci guvernatorul BNR că există un plan al ministrului de finanțe de a reduce gradual deficitul bugetar, iar o astfel de perspectivă va reduce presiunea. Perspectiva aia dispare acuma.
Anticipatele, soluția pentru a evita dezastrul finanțelor publice
Anticipatele sunt considerate soluția pentru a evita deteriorarea totală a finanțelor publice, de evitare a majorării de pensii din septembrie cu 40%. Orice partid sau coaliție ajunsă la guvernare după anticipate, chiar și PSD, nu ar aplica majorarea la acel nivel de 40%, pentru că e insuportabilă și ar fi de fapt o formă de a da foc la țară.
O majorare se va face și trebuie făcută, dar în procente decente, care pot fi duse de buget.
În același timp, cu alegeri la termen, orice partid care va guverna le va aproba cu procentul din lege, ceea ce e un dezastru. Am tot auzit miniștrii actuali care spun că majorarea pensiilor e prevăzută în buget. În nici un moment 2020 nu a fost problema, ci de anul viitor. În 2021 impactul va fi pentru toate cele 12 luni și deficitul bugetar cu asemenea sarcină se va duce la 6-7% din PIB. Și atinsă această perspectivă a deficitului, revenim la vorbele lui Isărescu. El spunea clar că nu va sacrifica moneda atâta vreme cât cauza deteriorării, deficitul bugetar, urmează să fie corectată.
Dar cu pensii mărite până la deficite de 6-7%, numai corecție nu e și atunci nu are rost. E luptă cu morile de vânt. Iar cu astfel de deficite, un curs de cinci lei ar fi parfum.
În perioada post-criză, când aveam deficite dintr-acelea nebune, în câțiva ani am avut depreciere de 5%, apoi de 10%. Și atunci încă era o situație specială în care BNR impunea un control, pentru că stocul de credite era preponderent în valută și creșterea neperformantelor risca să pună în mare dificultate sistemul bancar. Acum cu o creditare în lei, nu mai există această condiție.
Criza politică începe să afecteze negativ cursul
Și la un moment dat, când situația unei economii se înrăutățește, supapa este cursul. Dispare încrederea, capitalurile încep să plece, trec prin curs, începe dansul neplăcut… pericolul nu este pe termen scurt pentru că, diferențe de unu-doi bani sunt totuși ușor de digerat. Pe termen mai lung, din cauza a ceea ce ar urma, începe să miroasă destul de urât.
Sunt încă multe necunoscute acolo, dar da, pentru prima dată, criza politică începe să afecteze negativ cursul de schimb! Pentru că se schimbă cursul evenimentelor, așa cum erau ele percepute până acum.
Iar analiștii economici avertizează: prețurile, facturile și ratele la credite vor crește.
(sursa: Business Club)