Războiul din Ucraina durează deja de aproximativ nouă luni, iar pacea pare încă departe. Vladimir Putin insistă ca oficialii de la Kiev să cedeze teritoriile pe care le-a anexat în urmă cu doar două luni. Pe de altă parte, Kievul refuză și susține că va continua războiul până la eliberarea completă a țării, inclusiv a peninsulei Crimeea. Aceasta în ciuda amenințărilor Kremlinului și a bombardamentelor care distrug infrastructura civilă a țării.
Bombardamentele lansate de Rusia asupra infrastructurii civile și energetice a Ucrainei sunt menite să îngenuncheze această țară. Dictatorul de la Kremlin a mizat pe vremea friguroasă și pe căderea morală a ucrainenilor, obligați să înghețe în întuneric. Pare să fi fost, însă, o estimare greșită deoarece Ucraina nu cedează ci, dimpotrivă, pare tot mai determinate să ducă războiul până la capăt.
De la declanșarea războiului, Vladimir Putin și oamenii săi au tot amenințat cu escaladarea conflictului. S-a dovedit, însă, că amenințările sale au fost un joc la cacealma și că Moscova ori nu a îndrăznit, ori nu a avut resursele necesare să-și ducă amenințările până la capăt.
De altfel, în fața rezistenței ucrainenilor, Vladimir Putin a fost nevoit, în mai multe rânduri să-și redefinească obiectivele invaziei. De la ocuparea Kievului și de la înlăturarea conducerii actuale a țării, pro-occidentală, Rusia a ajuns să se mulțumească doar cu anexarea unor teritorii în Dombas, Pare, însă, că nici pe acelea nu le poate păstra, în fața ofensivei armatei de la Kiev.
Mai mult, Occidentul, despre care nu credea că va interveni, susține cu echipamente militare și nu numai, Ucraina. Aceasta în vreme ce Rusia este din ce în ce mai izolată în plan internațional. În aceste condiții, Putin este forțat să improvizeze și să se replieze, încercând să-și păstreze statutul de lider puternic.
De-a lungul vremii, el a mizat greșit pe forța armatei sale, iar acum pare că nu mai este capabil să controleze evoluția războiului. Și nici jocul la cacealma, amenințările cu extinderea conflictului, inclusiv prin atacuri nucleare, nu pare să mai țină.
Rusia vrea să doboare moralul populației ucrainene
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile împotriva Ucrainei, într-o încercare de a răsturna linia frontului. Zeci de mii de trupe, multe prost instruite, au fost împinse pe linia frontului, unde sunt decimate de loviturile de artilerie ucrainene.
În plus, a lansat atacuri repetate asupra infrastructurii civile, în special a rețelei de electricitate a Ucrainei, cufundând capitala Kiev, dar și alte orașe, în întuneric și frig. Scopul, potrivit analiștilor militari, a fost să slăbească forța morală a ucrainenilor, și să-i oblige conducătorii de la Kiev să ceară pace.
Pe de altă parte, astfel, a căutat să crească și mai mult costurile susținerii occidentale, sperând că în cele din urmă, statele vestice își vor opri ajutorul pentru Kiev. Mai mult, prin astfel de lovituri a dorit să le arate rușilor, care au început să se îndoiască de capacitățile sale de lider, că duce un război agresiv și că nu precupețește nici un efort pentru victorie. Până în prezent, însă, calculele sale s-au dovedit din nou eronate. Ucraina rezistă, iar ajutorul comunității internaționale continuă să vină.
Conflictul cu NATO, o linie roșie care nu a fost depășită
În ciuda declarațiilor belicoase și a amenițărilor constante, Vladimir Putin a menținut o linie roșie, fără să o depășească. Este vorba despre extinderea conflictului cu membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De altfel, este un război pe care nu și-l dorește nimeni. Chiar dacă NATO și-a întărit prezența pe flancul estic, un război direct cu Rusia nu este de dorit.
În schimb, Vladimir Putin a dovedit frecvent că multe dintre amenințările sale, oricât de dure, sunt retractabile.
El a amenințat pe 21 septembrie 2022, după anexarea teritoriilor ocupate din Ucraina, că este dispus să-și apere cuceririle cu armele nucleare. Putin spunea, atunci, că va folosi „toate mijloacele disponibile pentru a proteja Rusia și poporul nostru”. Și își întărea spusele subliniind că nu este vorba despre o cacealma.
Putin a dat înapoi în privința atacurilor nucleare
Amenințarea nucleară a atras, însă, condamnarea globală, inclusiv din partea Chinei, pe care Putin o consideră aliatul său principal. După declarația lui Putin, Rusia s-a trezit din ce în ce mai izolată diplomatic. Iar la scurtă vreme, a urmat și o mustrare publică din partea lui Xi Jinping care a avertizat împotriva tuturor celor care folosesc sau amenință cu folosirea armelor nucleare într-un conflict. În fața acestor reacții, Vladimir Putin a dat înapoi, iar într-un interviu de televiziune, el a retractat spunând că nu intenționează să folosească armele nucleare în Ucraina.
Alt pas greșit, făcut de Putin, a urmat după un atac ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră de luna trecută. Moscova a amenințat că se retrage din acordul internațional privind comerțul cu cereale, încheiat la Istambul. Însă, în ciuda amenințărilor, deși a suspendat câteva zile acordul, transporturile au continuat, iar Kremlinul a dat înapoi.
Succesul ucrainean de pe câmpurile de luptă a forțat Moscova să-și schimbe obiectivele de război din mers. Acum Rusia nu mai dorește să schimbe regimul de la Kiev și chiar a declarat acest lucru oficial, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. S-ar mulțumi doar să nu piardă acest război care devine din ce în ce mai complicat.
Putin nu a putut anticipa un război lung
Altădată aliat al Armatei Roșii, iarna provoacă mari probleme militarilor de pe front, slab echipați și dotați. Din ce în ce mai multe rapoarte indică soldați bolnavi, înfrigurați, cu moralul la pământ, trimiși să se lupte cu un inamic superior. Aceștia fie dezertează, fie se predau, sperând că vor scăpa de război.
„Victoria militară este acum greu de imaginat, iar scopul războiului rusesc se rezumă la a duce războiul în așa fel încât să nu piardă și apoi să joace doar pentru a câștiga timp”, a apreciat Michael Clarke de la King College din Londra.
Diplomații și oficialii occidentali spun că acest comportament al lui Vladimir Putin indică confuzie după invazia care nu s-a desfășurat conform așteptărilor sale. Mai mult, el s-a dovedit incapabil să estimeze durata războiului care se lungește mult peste așteptări. De unde și panica crescândă cu privire la o serie de retrageri militare, precum și cu rezultatele jocului la cacealma, care nu au fost cele așteptate, după cum relatează The Wall Street Journal, într-o analiză.