Emil Boc, primarul Cluj-Napoca, oraş finalist în competiţia pentru tiltul de Capitală europeană a inovării 2020, a vorbit joi, la forumul anual Eurosfat, împreună cu primarul oraşului Leuven, Mohamed Ridouani, despre inovare, oraşe „verzi”, sustenabilitate şi despre democraţia aplicată în relaţia cu cetăţenii.
Oraşul belgian Leuven a fost desemnat de Comisia Europeană, anul acesta, Capitala europeană a inovării. Cluj-Napoca a fost finalist în competiţie, alături de şase oraşe.
Viziunea lui Emil Boc este una orientată spre mediu. „Orice primar din Uniunea Europeană trebuie să gândească şi să acţioneze «verde»”, a declarat el. Şi, în primul rând să aibă un plan. „Un obiectiv fără un plan este doar o dorinţă. Noi folosim oraşul ca un laborator de trai. Este important să avem ceva nou, dar inovaţie înseamnă ceva mai bun. Nu putem privi spre viitor reproducând trecutul – asta este părerea mea”.
Primarul din Cluj-Napoca a subliniat că transformarea prin care a trecut oraşul, şi care continuă în această direcţie, este una firească. „Trebuie să lucrăm astfel încât să avem un ecosistem, nu un ego-sistem”.
Pe lângă reţeaua de autobuze electrice, de reduceri de taxe pentru cei care construiesc clădiri sustenabile, a fost dezvoltat şi serviciul public virtual. „Avem 524 de funcţionari publici care oferă asistenţă video online. Am lucrat două luni pentru platformă şi acum ei oferă astfel de servicii, iar oamenii nu mai vin să îşi discute problemele la primărie”.
Leuven este un model pentru Cluj-Napoca privind strategia de inovare.
„Principala lecţie învăţată de Cluj-Napoca de la Leuven a fost capacitatea de a aduce laolaltă toate părţile interesate din oraş, inclusiv cetăţenii, în procesul de a atinge un obiectiv. Obiectivul a fost un oraş sănătos, o calitate bună a vieţii, cu proiecte concrete în orice domeniu, nu doar inovaţie”, a declarat Boc. „Sunt zece sau douăsprezece domenii în care Leuven a reuşit să convingă juriul că este cel mai bun. Şi este cel mai bun”.
Universităţile din cele două localităţi reprezintă punctul central. „Am încercat să maximalizăm avantajul competititv al oraşului. Acesta, în cazul Cluj-Napoca, este reprezentat de universitate”. Universitatea Babes-Bolyai are aproximativ 100.000 de studenţi şi este considerată una dintre cele mai performante din România. „Dacă o izolezi, este o mare pierdere. Din 2004, Universitatea este în centrul strategiei noastre. Dacă ai o universitate, ai un ou de aur în oraş, trebuie să o foloseşti”.
Emil Boc a subliniat că cel mai dificil este obţinerea încrederii în administraţia publică.
„Încrederea este foarte dificil de construit şi poate fi pierdută într-o secundă. Astfel, trebuie creat un ecosistem, nu un ego-sistem. Noi am reuşit să fim pe calea cea bună, pe aceeaşi linie cu Leuven, să creem un ecosistem, nu un ego-sistem. Din perspectiva mea, orice primar din Uniunea Europeană ar trebui să gândească şi să acţioneze «verde», pentru că asta cer cetăţenii noştri. Cer un oraş în care calitatea vieţii este cât mai bună posibil. Este nevoie de strategie, de un plan, apoi de implementare. Un obiectiv fără un plan este doar o dorinţă”.
Ridouani „pariază” pe Universitatea din Leuven şi pe istoria oraşului. „Exista o vreme, nu demult, când era universitatea, pe de o parte, şi oraşul, pe de altă parte. Împărţeau acelaţi spaţiu, dar erau separate. De 20 de ani, am început să le integrăm tot mai mult. Universitatea colaborează mult cu noi acum (…) Avem o istorie pe care o îmbrăţişăm, nu o acoperim. Conservăm trecutul, învăţăm din el. Avem clădiri sustenabile, dar menţinem clădirile istorice”.
De cealaltă parte, Boc a accentuat ideea de protejare a mediului. „Educaţia pentru un mediu mai bun porneşte de la şcoli. Copiii, dacă sunt cooptaţi, îşi influenţează părinţii. Am început să implementăm colectarea selectivă în şcoli şi plantarea de copaci pentru a încuraja oamenii să aibă un oraş verde”.
Cât priveşte arhitectura oraşului, departamentul de plaficiare urbană din primărie cere îndeplinirea mai multor condiţii în cazul construirii de blocuri în oraş.
Schimbarea mentalităţii cetăţenilor este o provocare pentru ambii primari. „Cetăţenii trebuie incluşi în proiecte. În plus, este nevoie de curaj politic pentru a demara proiecte. În urmă cu doi ani am început să implementăm planul privind mobilitatea. Oamenii au înţeles şi l-au adoptat. Acum folosesc mai mult transportul în comun, biciclete”, a spus Ridouani.
Boc este de acord cu asta. „Şi în Cluj-Napoca a fost dificil, dar mentalităţile s-au schimbat. Curajul politic este o necesitate. În plus, trebuie să ai o viziune. Banii sunt de asemenea necesari”. El a precizat că investiţiile în oraş beneficiază anual de un buget de 100 de milioane de euro, însă alte 200 de milioane din fonduri europene au fost folosiţi anual pentru asta. Lor li se adaugă şi parteneriate între sectoarele public şi privat.
„Banii vin de la Bruxelles, proiectele de la noi. Europa este aici, e cu noi, ne ajută mult”, a mai spus el.
Drept concluzie, implementarea proiectelor depinde de gradul de democraţie: dezbateri, concluzii, decizii.
„Dezbaţi cât poţi de mult, decizia este luată în Consiliul Local, apoi e nevoie de disciplină. Fără disciplină nu reuşeşti”, este părerea lui Boc, împărtăşită de primarul din Leuven.
Miercuri, la Cluj-Napoca, s-a dezbătut două ore privind reglementarea folosirii trotinetelor electrice, iar joi este programată o dezbatere privind un plan de folosire a unui teren de 250 de hectare din oraş. „Este nevoie de răbdare, capacitate de a discuta şi de respectarea deciziei”, a conchis Emil Boc.