Scorul moțiunii de cenzură a fost categoric: 281 de voturi contra guvernului Bolojan. A fost egalat recordul negativ al căderii guvernului Cîțu, din 2021. PSD și-a anunțat victoria asupra lui Ilie Bolojan. Dar adevărații câștigători s-ar putea dovedi a fi alții, în final.
Primul victorios e chiar Ilie Bolojan, pe care PSD l-a reinventat politic. Dacă liberalii vor rămâne uniți în jurul său, premierul demis va fi primul președinte al PNL din ultimii zece ani pe care colegii nu l-au sacrificat în virtutea unor interese de moment și va încurca serios planurile imediate ale social-democraților.
Cum arată viitorul în PNL? O plecare a liberalilor apropiați de PSD, estimată până acum a fi minoritară, care ar putea plasa PNL cu Bolojan în opoziție, îi va întări mai mult autoritatea acestuia.
Bolojan crește când e împins la colț
După cum și inversul situației îi convine învinsului la scor de astăzi. Pentru că, dacă facțiunea liberalilor care vor continuarea colaborării cu PSD fără actualul premier va fi majoritară, ei îl vor marginaliza din nou pe Bolojan.
Dar Bolojan nu scade când e marginalizat. Să ne amintim ce s-a întâmplat când PNL vegheat de președintele Iohannis nu l-a folosit pe orădean la nivel național. Realizările sale locale s-au rostogolit, ca un mit. Deși dat în surdină, el a crescut.
O astfel de marginalizare dinspre PNL va fi, de fapt, o legitimare a lui Ilie Bolojan ca lider al mișcării „reformiste”. Mai ales când suporterii săi, mulți cu gândire liberală, au testat în cele 10 luni care e gândirea acestuia. Nu mai pare o fantezie scenariul înființării unui nou partid, relevant liberal și dezbrăcat definitiv de haina PSD. Există câteva variante, le-a analizat imediat după moțiune jurnalistul Cristian Andrei.
Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru versiunea de viitor propusă de Bolojan: liberalii merg în opoziție. Dar este doar prima consultare. Mai pot apărea schimbări în voința partidului, mai ales că „facțiunea Predoiu”, care a pierdut votul, a plecat din sală.
Apusul PSD și răsăritul AUR
Al doilea câștigător din această criză este AUR. A dispărut cordonul sanitar. Excluderea AUR din scenariile puterii a fost abandonată de o plajă largă de centre de putere, de la președintele Nicușor Dan, până la liderul PSD Sorin Grindeanu. Aceasta le consolidează celor de la AUR statutul de singur partid de opoziție cu perspective de creștere în continuare.
Întrebarea legitimă este atunci: care a fost planul PSD? Răspunsul îl au, probabil, liderii social-democrați care au provocat această mișcare politică, trântind guvernul în care propriii miniștri au stat la masa deciziei până de curând. Avem câteva indicii.
PSD se regăsește în cel mai prost moment al istoriei sale. În ultimele cicluri de alegeri parlamentare, care contează pentru accederea la putere, social-democrații au înregistrat cea mai drastică pierdere de electorat.
Dacă în 2016, în epoca Dragnea, PSD obținea peste 3,2 milioane de voturi, în 2024, PSD-ul condus de Marcel Ciolacu era votat de puțin peste 2 milioane de români, pe fondul unei prezențe la urne cu peste 20% mai mare, iar liderul său nu intra, în premieră, în turul doi al prezidențialelor. În 8 ani, PSD nu doar că nu a reușit să mai atragă electorat, dar a pierdut 1,2 milioane de voturi.
Este cea mai dură lovitură pentru un partid tradițional. PNL nu a crescut, dar a reușit să-și păstreze relativ constant numărul de voturi (1,4 milioane de voturi în 2016 vs. 1,3 milioane în 2024).
În acest timp, o creștere spectaculoasă a avut AUR. Dacă în 2020, partidul lui George Simion obținea puțin peste 500.000 de voturi, în 2024 formațiunea sa a fost aleasă de 1,6 milioane de români.
AUR a venit pe culoarul ideologic al PRM, preluat ulterior de PSD pentru care „nu ne vindem țara” și „mândri că suntem români” au devenit un mod asumat de a face politică.
Este de domeniul evidenței că parte semnificativă din voturile pierdute de PSD se regăsesc la AUR și au rămas acolo odată cu pasul făcut de social-democrați la guvernare alături de PNL. Iar lăsarea partidului lui George Simion singur în opoziție a contribuit în plus la asta.
Încă de la preluarea conducerii partidului, principala strategie a lui Sorin Grindeanu a fost oprirea hemoragiei pesediste către AUR. Simbolic, a șters termenul „progresist” din statut. În practică, a preluat vocea AUR în guvern, culminând cu acuzațiile că partenerii liberali conduși de Ilie Bolojan vor să dea țara pe mâna străinilor.
AUR are inițiativa
Sorin Grindeanu susține că nu vrea o guvernare cu AUR însă vrea voturile formațiunii lui Simion, ele nu au miros. Cum nu i se pare nimic nefiresc să revină la negocieri cu liberalii, acum însă de pe o poziție de forță.
Odată cu demiterea lui Ilie Bolojan mesajul este clar: PSD face orice ca să-și protejeze oamenii și interesele. Nu este întâmplător că moțiunea de cenzură a venit în momentul în care pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD.
Rămânerea la butoane a PSD este vitală pentru accesul elitei sale politico-economice la resurse. O eventuală intrare în opoziție, pe care declarativ social-democrații nu o exclud, riscă o topire rapidă a partidului în AUR.
De la putere, pierderile pot fi gestionate, nu excluse însă. Odată cu apropierea alegerilor partidul cel mai bine cotat devine magnet pentru ceilalți politicieni. Iar „momentumul” nu aparține acum PSD, ci AUR. Ei au inițiativa.
Socoteala de acasă a social-democraților s-ar putea să nu se potrivească cu cea din târg. Lăsat pe din afară, AUR, în lipsa unor evoluții neasteptate majore, va putea capitaliza în continuare nemulțumirile. Mișcarea lui Simion vizează statutul de prim partid al țării.
Ce va face Nicușor Dan
Nu este de ignorat însă și rolul pe care îl va juca președintele Nicușor Dan, care și-a dezamăgit unii dintre susținători nu doar prin faptul că nu s-a poziționat într-o tabără sau alta, ci și pentru că a refuzat să spună măcar cum vede ce se întâmplă.
Acuzat de „pesedism”, șeful statului s-a apărat invocând mandatul constituțional de mediator. Nimic însă din Constituție și din deciziile Curții Constituționale nu-i interzic să aibă opinii sau să intervină când interesul general o impune.
„Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional”, a statuat CCR în avizele pe care l-a dat în cazul celor două suspendări din funcție ale președintelui Traian Băsescu.
„Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei”, a sunat motivarea CCR.
Ce va face Nicușor Dan? Deocamdată, el ne cere să îl credem pe cuvânt că va fi bine. Totuși, ce va face? Vom afla repede. Deși „repede” înseamnă altceva la Palatul Cotroceni, așa cum noțiunea de „echipă” cu premierul, bună în timpul campaniei electorale, a însemnat altceva.

