Actualitate, Stiri

“E mai rău decât forfetarul lui Boc”

Noul impozit forfetar va face ravagii printre micile afaceri

buzunare goale

Proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2014, a fost astăzi pe masa Guvernului, spre aprobare. Noul impozit va reprezenta o sumă fixă și va fi plătit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto şi unităţi de alimentaţie publică.

Practic, de anul viitor forfetarul va înlocui impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri. Spre exemplu, un restaurant mediu din Bucureşti va plăti în jur de 4.000 euro pe an, o pensiune de pe Valea Prahovei aprox. 120 lei pe loc de cazare, iar un service auto ar putea plăti circa 14.000 euro pe an.

Noul impozit îi va forţa pe mulţi dintre micii afacerişti să îşi închidă prăvălia, va face discriminări arbitrare între competitorii din aceeaşi piaţă şi va avea efecte negative asupra turismului românesc, sunt de părere consultanţii fiscali.

Micii patroni de chioşcuri, baruri, terase, covrigării şi alte unităţi de alimentaţie vor fi cei mai defavorizaţi de noile metode de calcul. Aceştia vor fi obligaţi să scoată din buzunar cel puţin 40% din suma pe care o vor plăti cele mai mari şi mai luxoase restaurante din zonele centrale ale oraşelor.

“Diferenţa dintre cel mai mic şi cel mai mare impozit plătit în domeniul alimentaţiei publice este de doar 40%, ceea ce înseamnă că unităţile mici care fac un profit nesemnificativ vor plăti aproape la fel de mult ca şi cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei”, spune Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting.

Potrivit consultantului fiscal, cea mai mică “dugheană”, din cea mai proastă locaţie de la marginea Bucureştiului, va plăti circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, în timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 euro pe an.

“Este mai rău decât forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate şi cele cu profituri mici vor fi obligate să închidă dacă nu găsesc soluţii să devină mai profitabile”, consideră Schwartz.

Potrivit acestuia, noul forfetar este “contrar principiului Robin Hood”: în loc să iei de la bogaţi şi să dai la cei cu venituri mici, prin noua taxare se iau mai mulţi bani de la micii jucători din piaţă şi sunt favorizaţi cei mari.

“Criteriile de calcul sunt complet aleatoare”, precizează consultantul. “Ce sens are să introduci criteriul zonei în cazul unei firme de catering, care îşi poate livra serviciile oriunde în oraş, sau să nu introduci criteriu sezonalităţii tocmai la hoteluri? Criteriile sunt alese arbitrar, de fapt asta e marea dificultate când încerci să introduci un astfel de forfetar”,

În cazul unităţilor de cazare, una dintre “aberaţiile” noului forfetar se referă la calculul taxei datorate la stat pe loc de cazare, fără să se ţină cont nici de gradul de ocupare, nici de sezonalitate.

Pe de altă parte, turismul este unul dintre domeniile “fericite” în care patronatele au colaborat îndeaproape cu Finanţele pentru realizarea metodei de calcul în ceea ce priveşte forfetarul. În alte domenii, cum ar fi serviciile auto, calculele s-au făcut fără consultarea directă a celor afectaţi direct.

Potrivit lui Dragoş Răducan, în forma finală a modalităţii de calcul, se ţine cont inclusiv de gradul de ocupare al unităţilor de cazare, calculat la 30% la pensiunile turistice. “Cei de la Finanţe ne-au spus că cele mai mari 10 hoteluri nu plăteau deloc taxe până acum, găseau soluţii să nu declare profitul real, aşa că sumele pe care le vor plăti de-acum s-ar putea să li se pară mari”, explică oficialul FPTR.

Dragoş Răducan, care este şi proprietar de service auto, recunoaşte că în domeniul serviciilor auto noul impozit forfetar s-a calculat fără a se ţine cont de realitatea economică. “Voi plăti cam 3.000 de lei pe an, s-ar putea să închid afacerea, deoarece clienţii sunt din ce în ce mai puţini şi profiturile sunt foarte mici”, spune acesta.

Alte probleme majore legate de introducerea noii taxe: impozitul va fi foarte complicat de calculat şi colectat – ceea ce presupune costuri suplimentare pentru firmele mici pentru a-şi face contabilitatea corect, iar inspectorii fiscali vor deveni topografi care merg cu ruleta în teren, ca să verifice suprafaţa etc.

“Nu poate funcţiona un astfel de impozit, modul de calcul e extrem de complicat. Ce vor face micii patroni care au firme cu mai multe domenii de activitate pe aceeaşi societate? Cum îşi vor calcula taxele?”, spune consultantul de la Scot & Company Consulting.

O altă problemă legată de noul impozit ţine de companiile cărora li se aplică: Limita cifra de afaceri de 50 mil. euro pe an “este enormă”, înseamă că vor intra sub incidenţa forfetarului şi mari companii din domeniile supuse taxării. (I.G.)