Duminică, 2 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale. În alegerile de anul acesta sunt înscriși 14 candidați, însă lupta se duce, de fapt, între principalii doi competitori: Victor Ponta și Klaus Iohannis.
În prima lună de campanie, candidații și-au expus programele prezidențiale și nu s-au ferit să lanseze acuzații unul la adresa celuilalt. Citiți mai jos o sinteză a principalelor subiecte atinse în campania pentru alegerile prezidențiale.
Familia și viața personală
Victor Ponta, actualul prim-ministru al României, este un om tânăr, de 42 ani, care nu face politică după vechile tipare și nu are nicio legătură cu perioada de dinainte de 1989. Ponta avea doar 17 ani la Revoluție și a fost cel mai tânăr premier din Europa la momentul desemnării. Acum ar putea fi și cel mai tânăr președinte. Ponta este tată de familie, creștin, acesta declarân în mai multe rânduri că este atașat de tradițiile românești și că este mândru că este român. Ponta susține că este foarte important să fim europeni, dar păstrându-ne specificul şi tradițiile.
Klaus Iohannis este mai în vârstă, are 55 ani, este căsătorit și nu are copii. Candidatul ACL a fost criticat în campanie pentru faptul că deține șase imobile în Sibiu, în ciuda faptului că a încasat venituri exclusiv de la stat, acestuia reproșându-i-se că, din salariul de profesor de fizică, nu avea cum să-și achiziționeze cei peste 1.000 de metri pătrați în șase case diferite. Într-un interviu din campanie, Iohannis a afirmat că a ajuns la numărul de șase case pentru că a investit în imobiliare în loc de copii. Iohannis a fost acuzat că a fost implicat în traficul de copii din România la începutul anilor 1990 și că refuză să facă lumină în trecutul său.
Viziunea economică
Victor Ponta a vorbit în campanie despre faptul că, în calitate de șef al Executivului, a reîntregit salariile și a mărit pensiile, a făcut 200.000 de locuri de muncă, a stimulat mediul privat, a redeschis spitale, a crescut salariul minim cu 200 RON, a scăzut CAS, a eliminat peste 90 de taxe, a scăzut TVA la pâine și a promovat programe pentru tineri: Prima Mașină, Prima Casă, stimularea angajării tinerilor, susținerea tinerilor întreprinzători etc. Ponta se mândrește cu faptul că este șeful guvernului care a dus România la creștere economică record – cea mai mare din Uniunea Europeană. Ca premier, acesta a declarat că a combinat creșterea economică și protecția socială, făcând dreptate pentru cei care prea mult timp au fost ignorați, acesta fiind și modelul pe care îl propune în calitate de Președinte!
Klaus Iohannis a avut propuneri evazive pentru economie, măsurile despre care acesta a vorbit în campanie putând aduce România la un deficit bugetar de 6,6 miliarde de Euro. Iohannis nu a vorbit despre sursele de finanțare pentru proiectele sale, dar s-a împotrivit reducerii contribuțiilor de asigurări sociale la angajator cu cinci puncte procentuale, invocând tocmai sursele de finanțare neclare ale măsurii. Candidatul ACL, Klaus Werner Iohannis, a șocat în campanie prin faptul că nu cunoaște indicatorii de bază ai economiei românești: întrebat direct, Iohannis nu a știut să răspundă cât este salariul minim în România și cât este salariul mediu în Sibiu, orașul pe care îl conduce la al patrulea mandat.
Modelul de președinte
Ponta s-a definit drept candidatul care reprezintă un alt model de președinte, total diferit de Traian Băsescu. Mesajul său este o chemare la înfăptuirea “Marii Uniri a românilor”: Ponta vrea să pună capăt scandalului și certurilor din ultimii 10 ani și să aducă o echipă unită, care trage în aceeași direcție.
Din punctul de vedere al modelului de președinte, Iohannis a afirmat în repetate rânduri că nu are nicio legătură cu Traian Băsescu, dar în același timp a fost acuzat că înaintează o retorică a dezbinării și a conflictelor sociale, întocmai ca și locatarul actual al Cotrocenilor. Iohannis a vorbit despre “România noastră” și “România lor” și a pus accent pe mesajele negative îndreptate împotriva contracandidaților săi. În același timp, Iohannis a afirmat, la fel ca Traian Băsescu, că președintele poate face mai mult decât este prevăzut în Constituție și că nu-i „poartă pică” lui Traian Băsescu.
Susținerea externă
Ponta este susținut de marii lideri externi. La lansarea candidatului PSD, acestuia i-au fost transmise mesaje de susținere din partea a numeroși foști și actuali șefi de state și de instituții europene: Sigmar Gabriel – vice-cancelarul Germaniei, Iurie Leancă – premierul Moldovei, Martin Schulz – Președintele Parlamentului European, Gianni Pittella – Presedintele Grupului S&D din Parlamentul European, Bohuslaw Sobotka – Prim-ministrul Cehiei, Elio di Rupo – fostul Prim-ministru al Belgiei, Serghei Stanișev – Președintele PES și fost Prim-ministru al Bulgariei, Robert Fico – Prim-ministrul Slovaciei, premierii Serbiei, Albaniei, Georgiei.
La lansarea candidaturii lui Iohannis, singurul susținător de peste hotare prezent la eveniment a fost Antonio Lopez, secretarul general al popularilor europeni. Iohannis mai beneficiază, însă, și de susținerea controversatului Elmar Brok. Brok este preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. Acesta a intrat în atenția presei românești din cauza declarației sale de la începutul anului, potrivit căreia românii care vin în Germania ar trebui să fie amprentaţi înainte de a fi trimişi înapoi în ţara de orgine.