De la șefia Serviciului de Informații Externe a revenit în politică și își încearcă norocul în cursa pentru Președinție, pentru a doua oară.

clipboard01_517-465x390

Fostul director al Serviciului de Informații Externe Teodor Meleșcanu va concura duminică pentru funcția supremă în stat pentru că, spune el, are cel mai potrivit profil, având în vedere experiența în diplomație, și cea pe probleme de apărare și juridice. Meleșcanu își dorește să fie președintele-dirijor care să „armonizeze interesele românilor”. El pledează pentru Parlament bicameral, cu reducerea numărului de parlamentari la 324 și revenirea la mandatul prezidențial de patru ani. Justiția este expediată în trei paragrafe scurte din care curioșii pot că Meleșcanu se angajează să sprijine instituțiile anticorupție (DNA, DIICOT) și va milita pentru eliminarea politicului din Justiție.

Susține reducerea taxelor

Meleșcanu se angajează să nu-i amnistieze pe corupți. Când vine vorba de economie, spune că președintele nu are atribuții, dar va susține orice inițiativă care vizează „bunăstarea românilor”. În plus, „o atenție specială va fi acordată măsurilor de reducere a fiscalității, (inclusiv TVA) și a soluționării arieratelor”. Prezidențiabilul nu se deosebește cu nimic față de contracandidații săi, care se proclamă continuatori ai politicii pro-occidentale, precizând că diplomația românească trebuie să se axeze pe consolidarea parteneriatului cu SUA și pe întărirea rolului regional ca membru al NATO și UE.

La fel, când vine vorba de Republica Moldova, fostul șef al spionilor vrea ca România să depună toate eforturile pentru a sprijini integrarea europeană, ca singura modalitate de unificare a românilor de ambele maluri ale Prutului. În privința Rusiei, evită să condamne acțiunile Kremlinului în Ucraina, rezumânduse la a spune că relația cu regimul Putin trebuie să aibă la bază „respectarea principiilor dreptului internațional“ și „soluționarea pe cale pașnică” a conflictelor din regiune.

O notă distinctă o reprezintă însă referirea la relația cu statele din zona Asiei. El afirmă că susține toate inițiativele guvernului care vizează parteneriate cu China, Coreea de Sud sau Japonia, în special cele din domeniul infrastructurii sau energetic. Fostul director al SIE nu prezintă propuneri referitoare la o reformă în domeniul securității, deși, în lipsa unui consens politic, Bucureștiul funcționează încă după legi din anii ’90.

Președinte-dirijor

Proaspăt plecat din fruntea SIE, vrea să fie președintele-dirijor, considerând că românii au nevoie de un politician echilibrat: „Eu văd rolul de președinte ca unul de reprezentant al tuturor românilor. Mai degrabă un președinte-dirijor, care armonizează interesele tuturor”. În urmă cu câteva luni, când candidatura sa era în stadiul de tatonare, avea argumente discutabile în privința necesității de a intra în cursa pentru Cotroceni: „Poziția de director al SIE o concep ca pe o paranteză în cariera politică. Mă și gândeam că ar fi un mare păcat să nu pot să fructific toate informațiile pe care le-am obținut în această perioadă”.

CARTE DE VIZITĂ- TEODOR MELEȘCANU prezidențiabil independent

Bila albă

Susține că nu va promulga o lege care să prevadă amnistierea persoanelor condamnate pentru fapte de corupție

Bila neagră

A fost criticat vehement pentru că a demisionat din fruntea SIE cu doar o zi înaintea depunerii candidaturii la Biroul Electoral Central

Susținători

Teodor Meleșcanu și-a depus candidatura la Președinție, la doar o zi după ce a demisionat din fruntea Serviciului de Informații Externe. Întrebat în legătură cu susținătorii săi, care au contribuit la strângerea semnăturilor necesare, Teodor Meleșcanu a spus că „majoritatea au fost strânse de tineri, prieteni și familie”. Campania de strângere de semnături, care s-a derulat în timp ce era încă șef al SIE, a ridicat mari semne de întrebare în legătură cu o eventuală „incompatibilitate”, măcar la nivel etic, între acțiunile politice și statutul de director al Serviciului. El a replicat că „nu e ilegal”.

Unul dintre susținătorii săi a fost președintele interimar al Partidului Dreptății Sociale, Traian Rece (fost membru PSD și PD), cu care fostul șef al SIE a recunoscut că a semnat un protocol de colaborare. „Meleșcanu m-a chemat acasă să-l ajut pentru că aveam experiența în două campanii electorale”, declara el la Realitatea TV. Meleșcanu a negat însă că acesta ar fi strâns semnăturile și a susținut că protocolul a fost semnat după demisia sa din fruntea SIE. Deranjat de atitudinea lui, Traian Rece a spus că a cheltuit 200.000 de euro de la firmele proprii pentru campania de strângere a semnăturilor, dar își retrage sprijinul. Rece a amenințat că va depune o contestație la BEC pentru blocarea candidaturii.

Și liderul Sindicatului cadrelor militare, Mircea Dogaru, a fost menționat printre susținătorii fos tului șef SIE. Dogaru declara că a primit solicitări din partea mai multor organizații neguvernamentale să participe la campania pro-Meleșcanu. „Noi am primit o rugăminte în acest sens din partea Alternativei Naționale, formată din ONG-uri ale societății civile și din partide mici, de stânga, repet: de stânga și nu de dreapta. De exemplu, Partidul Dreptății Sociale. Aceste ONG-uri ne-au solicitat să strângem semnături pentru domnul Meleșcanu”, afirma acesta. Nu a depus nicio semnătură la BEC, a replicat Meleșcanu. „Dacă cineva a dorit să-și manifeste sprijinul, l-am acceptat cu plăcere”, a adăugat el.

Controverse

Marea controversă în care a fost implicat Teodor Meleșcanu este legată de acuzațiile lansate de șeful statului, acuzații potrivit cărora, în calitatea sa de șef al Serviciului de Informații Externe, a fost complice ascunderea adevărului în privința prezidențiabilului PSD, Victor Ponta.

Concret, Traian Băsescu l-a acuzat că a inițiat o hotărâre prin care erau secretizate datele legate de rezerviștii SIE, Victor Ponta fiind agent în perioada 1997-2001, potrivit președintelui. Mare parte din atacul lui Traian Băsescu l-a vizat pe Meleșcanu, despre care șeful statului spunea că l-a dezamăgit pentru că a dus Serviciul Secret într- o zonă a jocurilor politice. În replică, Meleșcanu a respins toate acuzațiile șefului statului și a refuzat să spună dacă Ponta a fost sau nu agent SIE, invocând legea. În plus, el a mai susținut că o astfel de discuție în plină campanie dăunează intereselor României și reprezintă o temă falsă.

În mod paradoxal, toată această polemică a avut și un efect relativ avantajos pentru candidatul independent la alegerile prezidențiale, oferindu-i mult mai multă expunere media decât ar fi visat vreodată să aibă.