Actualitate, Stiri

Dorin şi Alin Cocoş, Adriean Videanu şi Alina Bica au fost trimişi în judecată

Dorin şi Alin Cocoş, Adriean Videanu şi Alina Bica au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, în Dosarul „Bica 2”.

triada_27039300

Dosarul Alinei Bica disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP a fost trimis de DNA la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia, Alin Cocoș, precum şi Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, au fost trimişi în judecată în acest dosar.

Potrivit unui comunicat DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a următorilor inculpați:

1. BICA ALINA MIHAELA, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), ulterior procuror șef al D.I.I.C.O.T, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte);

2. COCOȘ DORIN, om de afaceri, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență (două fapte) și dare de mită;

3. COCOȘ ALIN, fiul celui anterior menționat, pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită;

4. MIHĂILESCU IONUȚ FLORENTIN, fost consilier al lui Bica Alina Mihaela, persoană apropiată lui Cocoș Alin, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită (2 fapte).

De asemenea, a fost dispusă trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului

5. VIDEANU ADRIEAN, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul întocmit de procurori se arată:

„I. La data de 14.06.2014, inculpata Bica Alina Mihaela, a primit, în mod indirect, prin intermediul inculpatului Mihăilescu Ionuț Florentin și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov.”

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro.

În scopul ascunderii provenienței acestei cote din teren și mascării mitei, inculpatul Mihăilescu Ionuț Florentin împreună cu inculpatul Cocoș Alin, au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către inculpații Bica Alina Mihaela și Mihăilescu Ionuț Florentin a fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare – cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra lui Bica Alina Mihaela și a altui membru al Comisiei Centrale a A.N.R.P., privind dosarul de restituire menționat, inculpatul Cocoș Dorin a pretins și a primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase (denunțător), suma de 10 milioane euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire nr.22714/FFCC.

Scopul pentru care au fost oferiți și primiți cei 10 milioane de euro l-a reprezentat intermedierea susținerii interesului pe care îl avea beneficiarul drepturilor litigioase la Comisia ANRP, traficarea putând fi realizată la nivelul unui membru al Comisiei, prin prisma relației pe care inculpatul Cocoș Dorin o avea cu decidenți din mediul politic, ce puteau decide în schimb menținerea în funcția de vicepreședinte a persoanei respective.

II. La data de 24.09.2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acțiuni, deținute la o firmă de către inculpatul Videanu Adrian.

La data de 25.02.2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanță, cu încălcarea prevederilor legale de competență (dispozițiile art. 250 alin. 1 Cod Procedură Penală), admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean și a ridicat sechestrul asigurator. Potrivit CPP, soluționarea cererii era de competența judecătorului de drepturi și libertăți și nu cea a procurorului șef al DIICOT.

Astfel, Bica Alina Mihaela a facilitat inculpatului Videanu Adriean, reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar, inculpatul Videanu Adriean este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 USD și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, inculpatului Videanu Adriean a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală.

III. În cursul anului 2013, inculpata Bica Alina Mihaela, după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, în urmărirea intereselor unui inculpat, om de afaceri, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, inculpata Bica Alina Mihaela, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat omului de afaceri să-l angajeze pe inculpatul Mihăilescu Ionuț Florentin (fostul său consilier) la una dintre firmele pe care le deținea”

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză, respectiv menținerea arestului preventiv al inculpaților: Bica Alina Mihaela, Cocoș Dorin, Cocoș Alin, Mihăilescu Ionuț Florentin, a măsurii controlului judiciar pentru inculpatul Videanu Adriean și a măsurii sechestrului asigurător dispus asupra terenului în suprafață de 4425 mp situat în Snagov jud. Ilfov.

Prezentul dosar a fost disjuns din dosarul în s-a dispus trimiterea în judecată a 10 inculpați, majoritatea făcând parte din componența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) (vezi comunicat nr. 1808 din 15 decembrie 2014).

Dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP a fost finalizat. Săptămâna trecută au avut loc ultimele audieri la DNA, la care au fost chemaţi Gheorghe Stelian şi Alin Cocoş,

Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus, şi el, săptămâna trecută din arest, la DNA pentru a fi audiat în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP.

În acelaşi dosar, la DNA a fost audiat marţi şi Dorin Bica, soţul fostului şef al DIICOT Alina Bica.

În al doilea dosar al Alinei Bica, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit la comisia din ANRP din care făcea parte şi Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian să primească, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În acest dosar, instanţa a emis mandate de arestare preventivă pentru Alina Bica, fostul său consilier Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş, iar fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar.

Adriean Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu.

Alina Bica mai este acuzată, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a declarat la ICCJ că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI pe atunci, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arată instanţa în motivarea deciziei de arestare.

„Am fost chemată de domnul Coldea Florian, prim adjunctul Serviciului Român de Informaţii, care mi-a adus la cunoştinţă o informare în care mi se preciza că, din raţiuni de securitate naţională, având în vedere poziţia domnului Tender în Africa şi faptul că prin SC Prospecţiuni SA urmează să se deruleze anumite contracte, ar fi oportun să mă gândesc dacă este posibil să reanalizez situaţia acestui inculpat. I-am explicat domnului Coldea că lucrurile în dosar sunt foarte bine făcute şi că o soluţie de achitare este exclusă, iar dumnealui m-a întrebat ce părere am cu privire la modalitatea de executare a pedepsei»”, se mai arată în documentul citat.

Bica a mai spus că a refuzat iniţial cererea lui Coldea, dar i-a dat apoi informări, în contextul în care DIICOT nu mai primea sesizări de la SRI pentru anchete şi în care ar fi fost informată că este interceptată şi că procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi s-ar fi lăudat că îi va face dosar penal.

Bica mai precizează în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender”.

În legătură cu procurorul de şedinţă din dosarul Carom Mirel Rădescu, Bica a declarat că a fost de acord cu redistribuirea şedinţelor de judecată, la solicitarea acestuia, astfel încât „să fie degrevat de anumite dosare”, întrucât el şi-ar fi dorit o funcţie de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalităţii economico – financiare.

Procurorul DIICOT Mirel Rădescu a declarat la DNA că a fost înlăturat de Alina Bica din acest dosar, pe care a continuat să-l urmărească, fosta şefă a DIICOT avertizându-l să nu-i mai submineze autoritatea, se mai arată în motivate.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

blank