Dolly Parton refuză categoric să i se facă statuie

Cântăreaţa americană de country Dolly Parton le-a cerut autorităţilor din Tennessee, de unde este originară, să renunţe la ideea de ridica o statuie a sa, estimând că „momentul pentru a o pune pe piedestal” este prost ales, potrivit AFP.

Adunarea din Tennesssee a analizat la începutul lui februarie o propunere de lege care prevede ca o statuie a artistei să fie ridicată în exteriorul Capitoliului din Nashville.

Fapt rar în peisajul politic american actual, republicanii şi democraţii au susţinut fără rezerve proiectul care ar trebui discutat în Comisia parlamentară marţi.

Dar cântăreaţa în vârstă de 75 de ani a spus: „Ţinând cont de tot ceea ce s-a întâmplat în lume, nu cred că este convenabil să mă pună pe piedestal în acest moment”, a scris ea pe Twitter.

Ea a anunţat că a cerut aleşilor să retragă propunerea de lege, afirmând că este un „onorată şi emoţionată” de gest.

Cunoscută pentru muzica sa şi cântece precum „9 to 5”, „Jolene” sau „I Will Always Love You” (reluată de Whitney Houston), Dolly Parton este una dintre cele mai populare personalităţi publice în Statele Unite.

Dintr-o familie modestă, ea a contribuit la numeroase cauze, până la a finanţa, în parte, dezvoltarea vaccinului contra coronavirusului de laboratorul Moderna, graţie unei donaţii de un milion de dolari.

Dolly Parton a refuzat de două ori propunerile administraţiei Trump de a primi Medalia Prezindenţială pentru Libertate, cea mai înaltă distincţie civilă americană.

Cu umor, cântăreaţa nu a închis complet uşa proiectului statuii. Dacă, în mai mulţi ani, a scris ea, „sau poate după moartea mea”, „vă gândiţi că încă o mai merit, atunci sunt sigură că voi fi mândră să fiu reprezentată în marele nostru stat în calitate de femeie din Tennessee recunoscătoare”.

Mii de locuitori din Tennessee au cerut prin petiţie înlocuirea statuilor care reprezintă figuri ale sclaviei din Sud, ca cea a lui Nathan Bedford Forrest, general confederat şi unul dintre primii şefi ai Ku Klux Klan. La sfârşitul lui mai, manifestanţii au demontat statuia lui Edward Carmack, politician favorabil linşajelor.