Dezvăluiri. Afacerile cu deșeuri din București au legături cu crima organizată din Italia

Dezvăluiri. Războiul gunoaielor”, PARTEA I. Doar 10 la sută din gunoiul produs în Capitală este reciclat sau reutilizat. Restul merge la groapă.

Dezvăluiri. Așa funcționează o afacere din care se îmbogățesc personaje cu conexiuni în Italia: antreprenori români sau funcționari lipsiți de integritate.

Există soluții: colectarea separată și transportul gunoiului neramestecat, conceptul “Plătește cât arunci” – acestea sunt modalități prin care pot fi reduse costurile de salubrizare pentru cetățeni. Se poate evita generarea de deşeuri și se pot folosi ca resursă. Dar asta nu se întâmplă la noi, iar depozitele cu probleme ale Bucureștiului sunt parcă făcute după model italian.

Cosmin Savu și Ioan Bucșă au fost la Roma și Napoli și au descoperit un sistem financiar controversat, adus pe meleagurile noastre.

Bucureștiul este în pragul unei crize majore a deșeurilor. Peste un milion de tone de gunoi sunt produse anual în Capitală, o problemă care se agravează în fiecare zi.

Criza din sectorul 1 este doar vârful icebergului, pentru că problemele sunt peste tot în oraș: colectarea selectivă este la pământ, nu există soluții eficiente pentru sortare și tratare. Și 90 la sută din gunoiul Bucureștiului ajunge la groapă.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: ”Istoricul tuturor companiilor care au activat în domeniul depozitării este tumultuos. Foarte complicat.”

Bucureștiul are trei depozite de gunoi în proximitate. Groapa istorică Ochiul Boului din Glina a fost închisă în 2018. Locul este administrat de Eco Rec, o companie la care astăzi acționar majoritar este Victor Douglas Dombrovschi, un om de afaceri cu cetățenie australiană. A fost acuzat de conexiuni cu mafia siciliană Cosa Nostra, condamnat la Roma la 4 ani și jumătate pentru tentativă de spălare de bani. Sentința nu este definitivă.

Depozitul din Chiajna-Rudeni a fost închis în iunie anul acesta și este administrat de Iridex, companie fondată de Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator și apropiat al lui Dan Voiculescu.

Corneliu Pascu, om de afaceri: ”Ca să funcționezi legalt, trebuie să câștigi o licitație publică, cu o autoritate locală, și să ai licență de operare. Niciuna din aceste cerințe nu sunt îndeplinite de instalațiile de eliminare din București”.

Alin Stoica, fost prefect al Capitalei: ”Să nu aibă niciun fel de alternativă. Asta este practic o capturare a Bucureștiului.”

Singurul depozit activ este cel din Vidra, și este administrat de Eco Sud, cu mari probleme de legalitate. Unul dintre investitorii de aici a fost în anii 2000 Manlio Cerroni, un controversat om de afaceri italian care a controlat timp de decenii deșeurile din Roma și care a fost acuzat în mai multe dosare de asociere cu mafia, spălare de bani și infracțiuni ecologice.

Contractele Primăriei Municipiului București sunt cu mari semne de întrebare.

Reporter: În contractele cu companiile care administrau aceste depozite, există prevăzut că Primăria Municipiului București să monitorizeze?
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan: ”Da!”
Reporter: A existat de-a lungul timpului vreun angajat al primăriei care să monitorizeze?
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan: ”Nu am cunoștință să fi existat!”
Reporter: Astăzi există?
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan: ”Nu am cunoștință să existe.”

Este o problemă de sistem, cauzată în timp de decidenții politici, oameni de afaceri și jucători economici lipsiți de scrupule, cu legături în crima organizată din Italia.

De Italia nu ne leagă doar trecutul, istoria, limba, ci și prezentul. Pentru că atunci când vorbim despre gunoi, vorbim despre corupție. Iar atunci când vorbim despre managementul deșeurilor în București, toate drumurile duc… la Roma.

Atât investitorii de la groapa Glina, cât și cei de la Vidra, au avut legături de afaceri în Italia. De-a lungul timpului au curs acuzațiile de asociere cu mafia siciliană, Cosa Nostra sau cu cea napoletană, Camorra. Criza gunoiului este subiectul agendei publice din Roma de ani de zile.

Adrian Niță este stabilit în Roma de mai bine de 15 ani: ”Acum e curat și nu au mai strâns gunoiul de 10 zile. Dar vă spun și recunosc faptul că este foarte-foarte curat. E vară, e cald, miroase, este foarte greu pentru sănătatea noastră. E foarte greu pentru sănătatea noastră, mai ales dimineața nu putem deschide ferestrele.”

Federico Rocca, fost consilier municipal în capitala Italiei și membru în comisiile de turism, dar și de politici sanitare: ”De mai bine de 5 ani, pe aproape toate străzile orașului, inclusiv în centrul istoric al orașului, avem acest spectacol, deoarece compania Romei care colectează deșeurile nu are locuri unde să elimine deșeurile, nu le colectează pentru că nu știe unde să le mai ducă. Roma are 3 milioane de cetățeni, plus încă 500.000 de oameni care vin să lucreze în Roma, plus turiștii care înainte de criză erau 40.000 pe zi, prin extensie este unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa, foarte multe deșeuri. Este duhoare, veți găși șoareci, pescăruși. Ordinul medicilor din Roma a semnalat o alarmă de salubritate, deoarece aceste pubele se află și în față școlilor și a spitalelor.

Timp de 30 de ani gunoiul din Roma a fost dus la groapă de la Malagrotta, cea mai mare din Europa. Care trebuia închisă în 2006, dar a lucrat cu o prelungire până în 2014, deci cu mult mai mult timp decât era programată să se închidă. Dar nimeni nu s-a uitat în viitor. Ce facem când Malagrotta se închide, ce vom face? Din păcate administrațiile publice nu și-au pus această problema din 2014.”

Proprietarul depozitului de gunoi Malagrotta a avut conexiuni în România. De fapt, încă are niște acțiuni într-o companie care a investit în groapă de gunoi de la Vidra. Afacerile italiene se regăsesc prin gropile de gunoi ale Bucureștiului, pentru că au încercat în nenumărate rânduri să facă investițîi acolo după modelul din Roma”.

Federico Rocca, fost consilier municipal în capitala Italiei: ”Europa ne-a cerut să închidem Malagrotta pentru că era o mare problemă și încălcăm legislația, am închis-o și acum suntem într-o mare problemă, suntem în infringement pentru că nu putem gestiona deșeurile. Pentru că nu putem să ne trimitem gunoaiele în afară Romei sau a Italiei. Europa a spus gata! Trebuie să ne colectăm și să ne tratăm propriul gunoi aici, la noi. Soluția este colectarea din ușă în ușă, înseamnă colectarea din compartimentele clădirilor, colectare separate. Creștem procentul de colectare separate, nu mai ducem la groapa de gunoi, deci o să fie o reducere a procentului de deșeuri care ajung pe groapă.”

Jurnalistul Nello Trocchia a investigat timp de ani de zile afacerile cu deșeuri din peninsulă: ”Îți spun doar o cifră referitoare la gunoaiele din Roma, pentru cã se repetã și în România. Vezi că sistemele de gestionare a deșeurilor sunt identice, când se bazează pe existența unei gropi de gunoi.

Acum 20 de ani, Roma avea o firmă de salubrizare de stat. Acea firmă avea trei instalații de tratament. Azi, are două. Deci, în 20 de ani, n-a mai construit nicio instalație. Are cu una în minus ! Deci sunt dependenți de investitorii privați. Dar nu numai de Manlio Cerroni care au contract cu municipalitatea, încasând bani, fãcând profit, descoperi o miriadă de firme private, firme care, de ani buni, câștigă 180-200 de milioane de euro pe an, ca să preia gunoaiele pe care Roma nu reușește să le gestioneze. În cinci ani, asta înseamnã un miliard de euro. Numai în Roma. Acum înțelegi de ce nu se va sfârși niciodată ?”

La fel ca la Roma, la București, autoritățile par neputincioase, iar soluțiile sunt doar pe hârtie și într-un orizont îndepărtat de timp.

Alin Stoica, fost prefect al Capitalei: ”Problema asta sistemică este generate de faptul că nu există infrastructură pentru colectare separată, partea de sortare nu este controlată de sectoare și de municipalitate, că partea care rămâne în final să fie cât mai mică și 3 suntem sub monopolul unei singure gropi. Asta este scenariul perfect pentru un dezastru perfect.”