Principalul subiect al întâlnirii? Bugetul pe 2014
A venit momentul primei evaluări a noului acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Astăzi au sosit la București reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene, urmând ca, de miercuri, aceștia să aibă întâlniri cu oficialii români.
Delegația FMI, condusă de Andrea Schaechter, va discuta despre situația economică și politică a țării cu conducerea Executivului, cu miniștrii responsabili de buget și de reformele la care ne-am angajat, precum și cu partenerii de dialog social.
Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi rectificarea bugetară și bugetul pentru anul 2014. Premierul Victor Ponta le-a cerut miniștrilor, vineri, la ședința de Guvern, să pregătească aceste două teme care vor fi abordate chiar de la prima întâlnire cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene. Astfel, oficialii români le vor prezenta celor străini previziunile economice pe care se bazează în construcția bugetară pentru anul care urmează și vor discuta opțiunile pentru relaxarea fiscală promisă: reducerea contribuțiilor sociale cu 3 puncte procentuale sau neimpozitarea salariului minim.
La sfârșitul lunii iulie, autoritățile române au bătut palma cu finanțatorii externi pentru încheierea unui nou acord de împrumut preventiv, pentru o perioadă de doi ani, în sumă de 4 miliarde de euro, împărțită egal între FMI și Comisia Europeană. Este cel de-al treilea acord cu instituțiile financiare internaționale de la venirea crizei.
La finalul misiunii FMI din luna iulie, Andrea Schaechter a declarat că România trebuie să se concentreze pe păstrarea stabilității macroeconomice, dar și pe continuarea reformelor structurale în domenii precum sănătatea, energia și transporturile. Totodată, șefa delegației FMI a insistat asupra selecției transparente a managerilor privați la companiile de stat, subliniind că ministerele nu trebuie să intervină în conducerea societăților de stat. “Va fi important ca autoritățile să se rețină de la intervenție în conducerea companiilor de stat, ministerele de resort să se abțină să intervină în conducerea acestor întreprinderi, care ar trebui lăsată pe mâna managerilor privați, care trebuie selectați într-o manieră transparentă”, a declarat Andrea Schaechter la conferința de presă de la finalul misiunii Fondului din luna iulie.
Printre temele pe acasă pe care FMI le-a dat Guvernului sunt: să publice rapoarte lunare privind situația arieratelor, să elaborareze pachetul de servicii de bază în domeniul sănătății care să se încadreze în sumele existente sau să identifice corect cheltuielile necesare pentru realizarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. Totodată, Guvernul trebuia să aprobe o listă de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea proiectului de buget pe 2014 și să lanseze listarea pe bursă a unui pachet de 15% din acțiunile deținute de stat la Romgaz. În plus, autoritățile române mai trebuiau să numească o conducere profesionistă la Hidroelectrica, să aprobe legislația privind obligațiunile garantate și să privatizeze majoritatea companiilor aflate în curtea Ministerului Economiei.
Listarea la bursă a unor pachete de acțiuni din mai multe companii de stat este o altă condiție din vechile acorduri cu Fondul care nu a fost dusă la îndeplinire în totalitate. Totuși, chiar în ziua sosirii delegației oficialilor străini, începe oferta publică pentru pachetul de 15% din Romgaz, pentru care Guvernul se așteaptă să obțină între 311 și 415 milioane euro, însemnând un preț de 24-32 de lei/acțiune.
Selectarea managerilor privați la o serie de societăți de stat este o obligație asumată de Guvernul României încă în vechile acorduri cu FMI, însă lucrurile se mișcă extrem de greu la acest capitol. Nici Ministerul Economiei și nici cel al Transporturilor nu și-au respectat angajamentele de a instala management privat la cele peste 100 și, respectiv, zece companii din subordinea lor până la sfârșitul anului 2012. La acel moment, din 57 de întreprinderi aflate pe listă, doar patru aveau manageri profesioniști. Iar la Tarom managerul selectat și-a dat demisia la doar câteva zile de la preluarea funcției, după ce a respins oferta statului. Un alt caz este cel al lui Lucian Isar, numit președinte al Consiliului de Administrație al CFR SA, care a părăsit funcția după trei luni, după ce CA-ul i-a respins planul de administrare a societății. Până în prezent, Ministerul Transporturilor a bifat alegerea managerilor privați la 18 societăți din curtea sa.