Madagascar
Actualitate, Featured

De ce foametea din Madagascar ar trebui să îngrijoreze întreaga lume: Vedem efecte și în Europa, apa va fi tot mai puțină

Madagascar este prima ţară din lume afectată de foamete în urma schimbărilor climatice, avertizează ONU. Este cea mai severă secetă din ultimii 40 de ani, a spus climatologul Roxana Bojariu. Ea a avertizat că din cauza schimbărilor climatice, în zonele unde plouă mult va ploua și mai mult, iar zonele aride vor deveni și mai secetoase.

În urmă cu mai bine de o lună, ONU a emis o alertă în această privinţă şi anunţa că peste 1 milion de oameni pot fi afectaţi de foamete.

Schimbările climatice sunt cauza principală a unei crize alimentare în curs de dezvoltare în Madagascar, a avertizat Programul Mondial al Alimentelor (PAM) al ONU, potrivit CNN.

Insula africană a fost afectată de cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, care a împins 1,14 milioane de oameni “chiar la marginea foametei”, a spus directorul executiv al PAM, David Beasley.

“Avem de-a face cu o secetă care a depășit ce a existat în ultimii 40 de ani, e cea mai severă secetă din ultimele patru decenii.

Seceta influențează producția agricolă, iar provocarea securității alimentare va deveni mai dificilă, deoarece va fi necesar să se producă cu cel puțin 50% mai multe alimente pana in 2050 pentru a hrăni întreaga populație. În toate sectoarele, agricultura e foarte dependentă de climă și foarte vulnerabilă.

Deși în Europa avem condiții climatice mai favorabile, chiar și aici vedem schimbări mai ales în jurul bazinului mediteranean, iar resursa de apă va deveni deficitară.

Problema cu schimbările climei e că din analizele climatologilor rezultă că în zonele unde deja plouă mult va ploua și mai mult, iar cele aride vor fi și mai aride”, a spus Bojariu.

Potrivit climatologului, mai ales în cazul unor țări precum Madagascar, cu condiții naturale climatice destul de problematice, schimbarea climei pune probleme mult mai mari. De aici consecința migranților climatici, care încep să caute acele zone unde să supraviețuiască, dacă nu mai au resurse de apă și de hrană în locul unde s-au născut.

Efectele sunt globale, dar sunt nuanțate de factori locali, de tipul solului, de acoperirea solului și de tipul de climă, a afirmat Roxana Bojariu.

“Sunt zone mult mai vulnerabile natural, dar și ca infrastructură socio-economică. Țări precum Madagascar au ambele probleme, și condițiile naturale de climă, și contextul socio-economic.

Dacă vorbim de caracteristicele socio-economice, poți limita efectele climei, dar pentru asta ai nevoie de resurse umane, materiale și de tehnologie. Este important ca în tratatul de la Paris să se țină cont ca țările care vor avea de suferit ca urmare a schimbărilor climatice să fie ajutate cu transfer de tehnologie, cu granturi care să limiteze efectele secetei. Să fie ajutate să se adapteze la aceste condiții”, a declarat climatologul.