francezii
International

De ce au votat francezii cu extrema dreaptă? „Percepția de situație scăpată de sub control, umilința în fața derbedeilor și a traficanților”

Imigrația ilegală, criminalitatea și situația economică – sunt răspunsurile la întrebarea: de ce au votat francezii cu extrema dreaptă? „Adevărul” a discutat cu o economistă, un jurnalist și un medic francezi, de origine română, pentru a afla cum sunt percepute aceste probleme „la firul ierbii”.

De ce au votat francezii cu extrema dreaptă? 

Partidul lui Marine Le Pen, aliaţi cu un grup de conservatori, au fost marii câştigători ai primului tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică, cu 33% din voturi. Acest lucru îi plasează în postura de a avea majoritatea după turul doi, de duminica viitoare, şi chiar să obţină majoritatea absolută.

Pe locul II s-a situat alianța de stânga Noul Front Popular cu 28%, iar alianța centristă a lui Macron s-a clasat pe un loc al treilea îndepărtat, cu doar 20% din voturi.

„Adevărul” a discutat cu români care locuiesc în Franța pentru a vedea cum sunt percepute la „firul ierbii” aceste probleme. Economista Cristina Jude, medicul Radu Lupescu și jurnalistul Cristian Todea, care locuiesc de mai mulți ani în Franța au explicat cum percep ei aceste realități.

„Primarii stau cu frica în sân că de fiecare data când poliția arestează vreun traficant”
Jurnalistul Cristian Todea trăiește de mai mulți ani la Mâcon, regiunea Bourgogne, lucrând ca free lancer pentru mai multe publicații franceze.

„Franța nu reușește să gestioneze problema imigranților ilegali în ciuda importantelor resurse financiare și administrative alocate. Nici nu poate să îi asimileze din motive de incompatibilitate culturală, nici nu utilizează forță când e cazul așa cum ar trebui ( nu poate să îi expulzeze spre țările lor de origine pentru că aceste țări nu îi accepta, banii diasporei trimiși acasă fiind prea importanți)”, susține jurnalistul.

El a observat un fenomen printre tinerii imigranți: „pentru că se câștiga foarte bine, mulți (fară îndoială, nu majoritatea, însă e vorba de mii la nivelul Franței) din tinerii imigranți ilegali aderă la rețelele de traficanți de droguri.”

„E cazul și pentru mulți copii sau nepoți ai imigranților legali, tineri născuți în Franța și care abandonează școala sau renunță să își caute un loc cinstit de muncă sub pretextul discriminărilor pentru că se câștiga prea bine din droguri, jafuri. Acești tineri, scăpați de sub control, sunt o adevărată pacoste, nu se tem de nimeni și sunt capabili de orice”, spune el.

În vara lui 2023 au vandalizat orașe și sate peste tot în Franța, au atacat, incendiat și jefuit instituții publice, magazine, locuințe private, au încercat să omoare primari, polițiști etc. – amintește jurnalistul.

„Foarte puțini au fost condamnați și situația se poate repeta oricând. Nu se tem de politie și își afișează insolența în public. S-a ajuns ca primarii să stea cu frica în sân de fiecare data când poliția arestează vreun traficant, restul golanilor incendiază școli, săli de sport, mașini ca să se răzbune. Din cauza unor astfel de incidente frecvente, companiile de asigurări nu mai acceptă să asigure clădiri și instalații publice sau o fac la prețuri exorbitante” – povestește Cristian.

„Oameni nevinovați sunt uciși accidental când sunt reglări de conturi cu arme de război între traficanți”
La nivel individual, cetățenii francezi nu prea au opțiuni să se protejeze: „pleci capul când îi întâlnești pe strada și te rogi să nu iți devină vecini sau să nu își facă vreun punct de deal de droguri aproape de unde locuiești. Oameni nevinovați sunt uciși accidental în casele și mașinile lor când sunt reglări de conturi cu arme de război între adolescenți traficanți. Nu mai vorbim de atentatele teroriste islamiste.”

Majoritatea populației s-a săturat de această stare de fapt care durează de prea mulți ani și care s-a agravat în ultimii zece ani, explică jurnalistul.

„Pentru majoritatea francezilor (evident, majoritatea asta e mult mai discretă decât zgomotoasa minoritate de alegători care consideră că Franța o devenit o dictatură), nici nu mai contează că e vorba de doar o parte a imigranților, din ce țară vin ei sau că mulți sunt născuți în Franța. Nu mai contează că economia are nevoie de mână de lucru străină. Hoții și golanii români care își fac de cap în orașele mari, sunt o parte a problemei chiar dacă sunt puțini față de infractorii africani sau mai puțin violenți decât turcii, cecenii sau albanezii de exemplu”, continuă Todea.

El dă și un răspus la întrebarea: De ce au votat francezii extrema Dreaptă?

„Percepția de situație scapătă de sub control, umilința în fața derbedeilor și a traficanților împing oamenii să testeze opțiuni politice de extremă dreapta, în speranța, probabil deșartă, că situația se va ameliora. Când francezul de rând se stresează cum o să se descurce cu banii de la o lună la alta (în ciuda ajutoarelor de stat masive, pandemia a adâncit sărăcia unei părți din populație care era deja fragilă economic), când lipsa de medici și de servicii publice afectează mari părți din zonele rurale și orașele mici, problemele cauzate de o parte din imigranți sunt picătura care umple paharul.”

„Inflația, preocuparea majoră a francezilor”

Citește și  Au mai ramas cateva zile pana la concertul DM de la Bucuresti

Radu Lupescu (51 de ani) a plecat în 1991 din România și a urmat o carieră de medic în Franța. Astăzi, este un anestezist renumit şi reprezentantul medicilor la una dintre cele mai mari clinici private din Strasbourg.

Vorbind despre situația economică, Lupescu susține că Emmanuel Macron a fost criticat în permanență în presa franceză pentru măsurile lui: „De exemplu reforma pensiilor a fost criticată mai de toată lumea deși nu făcea decât să aducă Franța în direcția luată de către celelalte țări europene. La stațiile de radio cele mai ascultate din Franța de exemplu (France Inter sau France Info) foarte rar am auzit o laudă pentru politica președintelui.”

Politica economică a Franței a adus șomajul la nivelul cel mai scăzut din 1982, dar președintele Macron nu a fost creditat cu această performanță, completează medicul. Astfel, șomajul nu mai intră în discuțiile din campania electorală.

„Într-un sondaj din iunie 2024, inflația era preocuparea majoră , deși Franța a avut o inflație cumulată de 17% în perioada 2020-2024, mai mică decât cea din Spania, Italia sau Germania (sursa INSEE)”, susține Lupescu.

Lupescu: „mă sperie sporirea nivelului de violență din societate”
„Din punct de vedere personal, mă sperie sporirea nivelului de violență din societate (notată în rapoartele ministerului de interne din ianuarie 2024 de exemplu) și bineînțeles ne învățăm copiii să fie prudenți, să nu provoace…” – explică medicul când este întrebat cum percepe personal problema criminalității din societatea franceză.

În sondajul citat, preocupările pe locul doi erau criminalitatea și violențele, iar pe locul trei, fluxurile migratorii (Sondaj Ipsos iunie 2024).

„Percepția celor din jurul meu, din toate categoriile sociale este foarte slabă la adresa guvernului în ciuda încercărilor de a legifera în aceste domenii”, precizează medicul.

El susține că este un adevărat clivaj între cei de stânga – care acuză poliția de violență și acuză guvernul de xenofobie, și cei de dreapta – care denunță frecvența situațiilor în care imigranți sunt acuzați de violențe și sunt din ce în ce mai mult în favoarea unor politici restrictive in domeniul imigrației.

„Aceasta temă apare foarte frecvent în discuțiile de zi cu zi, și aici este o schimbare față de acum câțiva ani, când nu auzeam discursuri atât de ferme în acest domeniu, de la oameni din toate categoriile sociale”, explică românul.

„Programul extremei drepte este foarte neclar în multe puncte”

Lupescu nu este convins de promisiunile niciuneia dintre tabere:

„Programul extremei drepte este foarte neclar în multe puncte, cu schimbări recente care nu sunt percepute ca fiind sincere, iar programul economic al stângii (sau extremei stângi) sperie foarte multă lume.”

Medicul crede că decizia președintelui Macron de a provoca alegeri anticipate imediat după alegerile europene și scorul foarte slab al centrului a fost o decizie pripită, venită într-un moment delicat în care Franța se pregătește pentru Jocurile Olimpice.

„Pe de altă parte, guvernele lui Macron erau sub amenințarea permanentă a moțiunilor de cenzură, venite de la partidele de stânga, de dreapta și chiar de la independenții de centru (grupul parlamentar Liot anunța chiar în ziua alegerilor la europarlamentare că va depune o moțiune de cenzură!). Multe partide ceruseră președintelui să vină în fata alegătorilor. Aceleași partide l-au acuzat mai apoi pentru această decizie”, a precizat Lupescu.

Rezultatele alegerilor și sistemul electoral france creează o mare incertitudine. „Este foarte dificil să facem previziuni…” – concluzionează Lupescu.

„În orașele mici, oamenii simt că statul abandonează cetățenii francezi ca să ajute emigranții”
Cristina Jude, originară din Alba Iulia, trăiește de mai mulți ani în Franța, unde lucrează ca economist la o importantă instituție bancară. Ea locuiește la Paris.

Ea nu simte că ar fi crescut criminalitatea. „E riscul de atentat și terorismul, dar acestea vin de cele mai multe ori de pe plan intern. În schimb, imigranții sunt vizibili mai ales în orașele mici, unde oamenii au impresia că imigranții captează resursele, că li se acordă prea multe ajutoare, că statul cumva își abandonează cetății francezi ca să ajute imigranții”, explică economista.

La întrebarea „De ce au votat francezii cu extrema dreaptă?”, Cristina răspunde:

„Votul pentru Adunarea Națională (AN) e un fel de vot sancțiune împotrivă puterii în funcție, pe un fond unde popularitatea lui Macron a fost erodată după 7 ani de guvernare, ceea ce e normal și de așteptat, accentuată de scăderea puterii de cumpărare în ultimii 2 ani din cauza inflației.”

„Oamenii au votat AN în primul rând pentru că au fost seduși de discursul cu imigrația și securitatea. Climatul de insecuritate permanentă cu amenințarea de atentate etc. este considerat ca fiind rezultatul politicilor prea laxiste de stânga, de 30 ani încoace. Dar ceea ce propune AN nu e fezabil de cele mai multe ori, deci discurs demagogic”, a completat economista.

Francezii din mediul rural și orașele mici au votat diferit față de cei din marile aglomerări urbane.

„AN e populară la țară și în orașele mici, printre oamenii mai puțin instruiți, care au avut de pierdut în urma globalizării, unde regulile europene sunt apăsătoare, și cărora li s-a spus că imigranții sunt de vină pt că ei și-au pierdut jobul, că impozitele lor se duc către ajutoare sociale pt imigranți sau că prețul la curent crește din cauza regulilor UE. Cam ce s-a întâmplat și în UK cu Brexitul. Pe care de altfel englezii îl regretă amarnic”.

În schimb, în orașele mari, lumea a votat stânga sau centru. „Așa e și în anturajul meu. Dar vorbim despre oameni educați, care nu au probleme financiare, trăiesc în cartiere sigure etc și pentru care discursul AN nu prea are importanță pentru că nu se simt amenințați. Eu, de exemplu, manifestațiile cu vestele galbene, pensii etc. le-am văzut la televizor ca și voi din România, nu pot să zic că m-au afectat și nici nu schimbă cu ceva viața mea de zi cu zi”, a precizat Jude.

Ea crede că este o „ruptură societală, elitele versus masele, care seamănă un pic cu USR/Reper vs AUR în România. Macron a făcut un pariu, pentru că a crezut că stânga se vă ralia cu centrul, împotrivă extremei drepte. Nu a fost cazul, și societatea s-a polarizat spre extreme. Tendință asta de a merge spre extreme, că e stânga sau dreapta, e îngrijorătoare”.

Cristina Jude este îngrijorată de ajungerea extremei drepte la putere deoarece aceștia sunt „eurosceptici, împotrivă globalizării, retrograzi, protecționiști, intoleranți, naționaliști.”

„Adevărata miză a alegerilor”

Citește și  Macron, entuxiasmat de începerea campaniei de vaccinare anti-COVID în Franța

Totuși, economista nu crede că va fi un dezastru: „Am lucrat în ministere în Franța și știu că administrația e o mașină, un rulou compresor care are o inerție enormă. Practic oricine ar veni la putere, are de fapt marja de manevră destul de mică pt a putea schimba fundamental lucrurile. Dovada că AN (Adunarea Națională) dă deja înapoi pe puncte care le-au criticat înainte (au zis că vor anula reforma pensiilor a lui Macron, acum zic că nu mai etc). AN nu a fost niciodată la putere, nu au experiența guvernării. Din ce în ce mai mulți oameni din jurul meu încep să creadă că AN e incapabil să guverneze țara, și văd un risc de blocaj legislativ.”

Pericolul va fi la nivel european, spune Jude, unde este posibilă o destabilizare a Europei, deoarece AN este împotriva integrării europene, în contextul în care în urmă cu ceva vreme doreau chiar ieșirea din UE, renunțarea la euro etc.

„Dar nu trebuie să uităm că Franța e o republica prezidențială, nu parlamentară, președintele nu are doar rol onorific ca în România, oricine iese majoritar în parlament acum riscă să se compromită pentru următoarele alegeri prezidențiale din 2027. Cu atât mai mult cu cât e RN, care nu are nici o experiență de guvernare. Și probabil acolo e adevărata miză”, concluzionează Jude.

blank