Dacian Cioloș și Vlad Voiculescu
Featured, Politic

Cum au deschis Dacian Cioloș și Vlad Voiculescu poarta incompetenţei manageriale în spitale

Pornind de la ordonanța Dacian Cioloș și Vlad Voiculescu din 2016, s-a ajuns astfel ca spitalele din România să fie conduse de incompetenți sau neavizați, dintre care Lucian Micu din Piatra Neamț e doar unul. Arsene și alți baroni ca el au primit astfel, din mâinile lui Cioloș și Vlad Voiculescu, un instrument mult mai generos pentru a-și fideliza instituțiile medicale pe care le patronează.

Tragedia de sâmbătă de la Piatra Neamț, în care 10 pacienți COVID-19 de la Terapie Intensivă au murit în urma unui incendiu cauzat de un injectomat defect, a adus în atenția opiniei publice modul în care se fac numirile în funcțiile de director de spital în România. S-a văzut cu această ocazie cum șeful Consiliului Județean Neamț, pesedistul Ionel Arsene, a numit la conducerea Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț un apropiat fără legătură cu medicina – pe Lucian Micu, fost primar de Romanului, declarat incompatibil.

Ceea ce nu s-a discutat încă – dar merită o discuție aprofundată – e modul în care s-a ajuns ca oameni fără o minimă legătură cu sistemul de sănătate să ajungă în fruntea unor spitale importante, primind gestionarea vieții și sănătății pacienților.

În timpul guvernului Dacian Cioloș (noiembrie 2015 – decembrie 2016), la inițiativa lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății la acea vreme, a fost dată o ordonanță de urgență care reglementa numirile managerilor de spitale. Marea problemă (și controversă) a acelei ordonanțe a fost posibilitatea ca managerii de spitale să aibă și alte profesii decât cea de medic. Lipsa unei viziuni realiste asupra sistemului – sau interesele susținute atunci de Cioloș și Vlad Voiculescu – au deschis astfel poarta intrării în managementul spitalului a unor ingineri sau economiști care n-au avut o zi de-a face cu actul medical.

Cuplată cu descentralizarea administrativă din România și trecerea multor spitale în subordinea autorităților locale, ordonanța de urgență din 2016 privind managerii de spitale n-a făcut altceva decât să înrăutățească semnificativ calitatea actului managerial în spitale.

Manageri incompetenți de spitale pot fi și medici, în mod evident. Dar restrângând aria numirilor în zona medicală, decidentul ministerial se asigură că managerii de spitale înțeleg cel puțin medicina și sistemul medical, iar șansele cel puțin teoretice pentru eficiență și performanță cresc. Deschiderea porților pentru funcția de manager de spitale către alte profesii a vădit în cel mai bun caz o viziune naivă asupra sistemului, ignorându-se posibilitatea ca baronii locali să facă o contraselecție încă și mai nefericită pentru aceste funcții de conducere.

S-a spus în 2015, pe bună dreptate, cum corupția ucide. La fel ucide și incompetența – azi, în 2020.

blank