Economic, Stiri

Cum primeşte economia României reducerea CAS de la 1 octombrie. Părerea oamenilor DE AFACERI

Măsura de reducere a CAS-ului este primită bine, în general, de jucătorii din economia românească. Răspunsurile lor sunt prudente, dar optimiste, potrivit ECONOMICA.NET care a realizat un amplu material pe această temă, intervievând oameni de afaceri.

cinci-reguli-pentru-starea-ta-de-bine-275393

Reducerea CAS a stârnit o veritabilă furtună politică în România. ECONOMICA.NET a arătat, recent, cât ar putea să însemne câştigul pentru partea patronală sau pentru angajaţi, în urma acestei măsuri. În continuare, vă prezentăm o serie de opinii pe acest subiect, sau cum reacţionează economia la vestea reducerii CAS, începând cu 1 octombrie 2014.
Constantin Stroe, vicepreşedinte al Automobile Dacia, a doua firmă ca mărime din România şi cel mai mare exportator al ţării, apreciază că măsura reducerii CAS la angajator este benefică, dar admite că vor exista probleme la fondul de pensii.

Va creşte presiunea

„Este o măsură bună nu numai pentru Dacia, ci pentru toată lumea, dacă se va aplica. Nu vedem vreun efect advers” a spus Stroe, pentru ECONOMICA.NET. Întrebat unde crede că votr ajunge banii obţinuţi de firmă prin scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă, Stroe a spus că, cel puţin la Dacia, nu vor fi creşteri de salarii.
„Toată operaţiunea e centrată pe competitivitate. Sigur că acest surplus poate avea utilizări diferite: fie pentru investiţii, fie pentru creşterea salariilor, acolo unde există o presiune la nivel salarial. La Dacia nu se va umbla la salarii în acest context”.
Stroe a admis că va creşte presiunea asupra fondului de pensii, şi a dat un răspuns neechivoc la întrebarea de unde se va acoperi deficitul suplimentar astfel creat: „din taxe suplimentare”

Horaţiu Mihai Ţepeş, proprietarul producătorului braşovean de acoperișuri metalice Bilka Steel (țiglă metalică, hale industriale, sistem pluvial și accesorii), susţine că măsura reducerii CAS – şi orice altă reducere de taxe – este una benefică.
„Ar trebui să luăm în considerare atât reducerea CAS-ului, cât şi măsura legată de scutirea de impozit pe profitul reinvestit. Aceste măsuri ne ajută să investim mai mult, să producem valoare adăugata în plus şi, în final, să aducem bani la buget. În cazul CAS-ului, reducerea nu pare a fi semnificativă la prima vedere. Dar dacă luăm în considerare banii care ne rămân după un an de aplicare a măsurii, ajungem la o sumă care reintrodusă în circuit va produce valoare adaugată.
Psihologic vorbind, orice reducere de taxe este benefică”, a precizat Horaţiu Ţepeş pentru ECONOMICA.NET.

În ultimii ani

„Sunt greu de cuantificat efectele acestei măsuri, pentru că nu există un precedent în acest sens. Este cert că o anumită sumă de bani va fi pusă la dispoziţia mediului privat, adică exact aceeaşi sumă care va pleca de la buget. În jur de 5 miliarde de lei, potrivit estimărilor. Nu putem şti dacă angajatorii vor distribui acest surplus către salarii sau investiţii, însă trebuie să ne gândim şi la faptul că, în ultimii ani, profitabilitatea companiilor a avut de suferit. Trebuie să aşteptăm pentru a vedea exact efectele”, susţine Vlad Muscalu.
Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast (companie producătoare de materiale de construcții din Oradea), susţine că reducerea CAS va genera consum, prin urmare TVA pentru stat. În plus, omul de afaceri este hotărât să ofere diferenţa de bani salariaţilor, sub forma unor creşteri salariale.
„Reducerile de taxe vor genera consum. Consumul va genera TVA, iar acesta ajunge direct în buzunarul finanţelor, la fel şi impozitul pe profit. Evident, doar de la cei corecţi!
Reducerea CAS-ului, în cazul AdePlast, va intra în buzunarul angajatului care va cumpăra mâncare, îmbrăcăminte şi cele necesare lui. Angajatul va cheltui mai mult. Asta e bine pentru noi toţi”, a precizat omul de afaceri.

O măsură bună

Cristian Nacu, partener, compania de investiţii Enterprise Investors spune că este „categoric o veste bună, dar efectele, deşi pozitive, nu vor fi radicale. Cu resursele rezultate, managerii companiilor vor finanţa doar în investiţiile obligatorii, strict necesare, altfel vor fi tentaţi să le consume. Nu pot să spun ce efect va avea măsura la nivel macroeconomic”, a declarat Cristian Nacu, partener al companiei de invetiţii Enterprise Investors, pentru ECONOMICA.NET.
Enterprise Investors administrează fonduri de investiţii care au avut şi au în portofoliu mai multe plasamente private equity în România. Enterprise are încă plasamente în lanţul de magazine Profi, în Macon, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţie, în compania informatică SIVECO şi în societatea poloneză X-Trade Brokers, care are o filială şi în România.

Omul de afaceri Ioan Niculae, cotat drept cel mai bogat român de către Capital şi Forbes, cu o avere de circa 1,2 miliarde de euro, consideră că reducerea CAS este o măsură „în general bună”. Nicidecum, însă, suficientă.

„Ca idee, e o măsură bună. O gură de oxigen pentru economie. Trebui să fie însă dublată de măsuri de stabilizare a economiei, a industriei, care e în scădere dramatică. Altfel, vorbim doar de frecţie la picior de lemn”, spune Niculae.
Întrebat dacă reducerea CAS la angajator îl va determina să mărească salariile, Niculae a exclus această posibilitate. „Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem”, a mai spus omul de afaceri.
Imperiul lui Niculae s-a construit pe spatele celor şase combinate chimice pe care le deţine. În prezent, doar două mai sunt deschise, din cauza preţului mare al gazului, care contează în proporţie de 70% în costurile fabricilor. Din cei 7.000 de salariaţi care lucrau în fabricile lui Niculae, în prezent nu mai sunt decât 1.500.

Va avantaja

„Este cu siguranţă o măsură benefică, ca orice reduce povara fiscală. Banii rămaşi la dispoziţia companiilor vor fi folosiţi în funcţie de cât de mari sunt urgenţele. Acolo unde datoriile sunt mari, managerii vor fi tentaţi să-i utilizeze la plata altor taxe, ca să evite penalizările, sau la plata unor credite restante. Desigur, ar putea fi folosiţi la investiţii şi la crearea de locuri de muncă, dar asta se va întâmpla de la caz la caz”, a răspuns Tudor Ciurezu, preşedintele SIF Oltenia, la întrebările ECONOMICA.NET. Societatea este unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii româneşti, cu un portofoliu de 67 de companii (printre care şi BCR), în valoare de 1,6 miliarde de lei.

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi mijlocii (CNIPMMR): „Orice scădere de impozite este un lucru pozitiv pentru economie. Atâta timp cât nu apar mai târziu altele care să compenseze golurile bugetare lăsate de această relaxare fiscală. Ea va avantaja mai mult firmele cu un număr mare de personal. Este un stimulent extraordinar pentru cei care vor să facă investiţii în resurse umane şi au un număr mare de angajaţi. Lucrează în acelaşi timp şi ca un revers al majorării destul de recente a fiscalităţii pentru marile firme. Şi vorbesc despre taxa pe stâlp”.

Oana Fărcăşanu, director resurse umane, Danone Europa de Sud Est: „Reducerea CAS-ului suportat de angajator este o măsură benefică pentru business – scade costurile cu forţa de muncă şi dă puţin suflu altor investiţii, cu potenţial impact inclusiv în menţinerea unui preţ rezonabil pentru consumator – dar şi pentru angajaţi. La nivel macro, această reducere poate fi un semn pozitiv pentru atragerea de noi investiţii în România, în contextul în care astăzi ne aflăm între ţările cu cea mai mare fiscalitate pe forţa de muncă”, a precizat directorul Danone Europa de Sud Est pentru ECONOMICA.NET.

blank