Actualitate, Featured

Cum a fost `ejectat` omul de afaceri Nelu Iordache de sistem. Detaliile unei execuții anunțate

La aproape 30 de ani de la Revoluție multă lume se plânge de absența unui capital românesc sănătos. Puțin sunt cei care au scăpat de nebunia anilor când Sistemul și sateliții lui făceau legea. Mulți oameni de afaceri români au înfundat pușcăriile și și-au văzut afacerile desființate sau preluate abuziv.

Zilele trecute fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, rotiță importantă în economia politicii românești de la începutul anilor 2000, povestea deschis cum a fost executat omul de afaceri Nelu Iordache. Relatarea sa arată cum politicul a intervenit brutal împreună cu serviciile speciale în zona economică.

Dacă inițial al relatat cum a decurs ziua perchezițiilor și reținerii lui Nelu Iordache, acum mergem puțin mai departe și ajungem la principalele acuzații ale procurorilor DNA, dar care acum sunt demontate pas cu pas de Marian Vanghelie și de probe.

În concret, Nelu Iordache fusese acuzat în principal de comiterea de infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, pe motiv că “în perioada 01.07.2011 – 29.08.2011 în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, cu intenție, a schimbat destinația fondurilor, respectiv a avansului în sumă de 71.230.464 Ron… în vederea mobilizării, proiectării și execuției lucrărilor pentru autostrada Nădlac–Arad”.

În realitate, fapt nespus de procurori și ignorat de instanțele care au emis și prelungit mandatele de arestare, Contractul de finanțare nerambursabilă a Programului Operațional Sectorial Transport 2007 – 2013 “Construcția autostrăzii Nădlac–Arad” a fost perfectat cu organismele europene abia la 21.10.2011, așadar la două luni după pretinsele fraude cu fonduri europene!

La vremea respectivă, jurnaliștii de la “Lumea Justiției” arătau că sumele pretins deturnate de Nelu Iordache, conform acuzațiilor formulate de DNA, nu proveneau din fonduri europene, ci dintr-un avans plătit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) perfectat la 20 mai 2011 între CNADNR și Asocierea Romstrade S.R.L. – Monteadriano Engenharia Portigalia – Donrep Construct S.R.L. Concluzia celor de la “Lumea Justiției” era pe cât de simplă, pe atât de clară: nici vorba de infracțiunea de fraudare de fonduri europene (pentru care a fost inculpat și arestat Nelu Iordache), întrucât singurii bani avansați către asocierea Romstrade au provenit din fonduri bugetare, ca urmare a unei hotărâri de guvern care a decis că până cand va veni finanțarea europeană de la Comisia Europeană, prin Fondul de Coeziune, să pună prin CNADNR banii la bătaie pentru demararea lucrărilor la autostrada Nădlac–Arad.

Portughezii au reclamat la OLAF că nu și-au primit un avans, iar DNA s-a sesizat ca un făcut, peste noapte. Ghinionul pentru Nelu Iordache a început de când s-a asociat cu firma portugheză Monteadriano Engenharia E Construcao SA și cu SC Donrep Construct S.R.L., pentru a forma asocierea care a semnat cu CNDANR, la 8 aprilie 2011, contractul de proiectare și execuție al autostrăzii Nădlac–Arad. În această asociere, Romstrade avea calitatea de “lider de asociere”, însă raspunderea și participarea la cotele de profit și pierdere sunt comune.

Întrucât Guvernul României decisese în mai 2011 – că până ce Comisia Euopeană, prin Fondul de Coeziune, va avansa cota de 85% din valoarea totală a contractului de 1,316 miliarde Ron – să se urgenteze lucrările prin finanțarea anticipată a cotei sale de 15%, astfel că Asocierea Romstrade – Monteadriano – Donrep a primit suma de 161 milioane Ron de la CNADNR. Ulterior, asociatul Monteadriano, deși nu investise nimic în proiect și nici nu efectuase lucrări, a solicitat cota sa din avansul primit, iar urmare a faptului că a fost refuzată o astfel de plată nejustificată, Monteadriano a sesizat OLAF-ul cum că ar exista suspiciuni de deturnare a fondurilor, iar Nelu Iordache a fost acuzat că a deturnat sume din acest avans.

Ciudat este că portughezii de la Monteadriano (cu o participare minoră în cadrul asocierii) nu au făcut nicio plângere penală la DNA. Ci au făcut doar o sesizare la Oficiul de Luptă Antifraudă de la Bruxelles (OLAF), plângere în termeni generali, dar fără probe, menită să trezească într-adevăr o suspiciune legitimă de fraudă. Sesizarea portughezilor viza în fond un litigiu pur commercial, și anume că portughezii aveau pretenția ca din avansul încasat Romstrade să le vireze imediat circa 5 milioane de euro. Numai că Nelu Iordache i-a refuzat, nu doar pentru că lucrările nu începuseră, iar conform contractului de asociere, portughezii de la Monteadriano aveau obligația să execute un tronson de 7 km al autostrazii, plus un drum de legatură de 5 km, ci mai ales pentru că portughezii nu au obținut și prezentat scrisorile de garanție bancară la care erau obligați prin contract.

A intervenit Jose Manuel Barroso, președintele CE, în acest dosar, așa cum spune Vanghelie?!

Că între portugezii de la Monteadriano și Nelu Iordache a survenit, la un moment dat, o neînțelegere de ordin financiar, în cadrul asocierii lor, aceasta era cel mult un litigiu comercial.

Acesta este momentul-cheie în care a intrat pe fir DNA – care s-a autosesizat miraculos, fară să aibă vreo plângere, probabil în urma unor intervenții externe.

Nu este un secret că Jose Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru și ministru de externe al Portugaliei, a manifestat în acea perioadă zbuciumată din punct de vedere politic în România, un interes deosebit în privința DNA, în sensul că șefii acestui parchet să nu fie schimbați de noua putere politică instalată la București. Barroso nu avea niciun drept moral sau legal să impună premierului Victor Ponta să-și ia angajamentul că nu se va atinge de șefii DNA. Prin urmare, se ridică întrebarea legitimă, mai ales acum la șase ani distanță, când Vanghelie vine și confirmă ceea ce mulți jurnaliști și politicieni de bună credință se întrebau încă de atunci: a intervenit cumva Jose Manuel Barroso, președintele CE, în acest dosar, în favoarea conaționalilor lui? Avea vreun interes particular legat de DNA în acest dosar?

Cum se face, așadar, că DNA s-a amestecat în litigiul dintre Romstrade și Monteadriano (firma portugheză), deschizând din proprie inițiativă un dosar, fără să existe vreo plângere penală de la vreun membru al asocierii și, mai grav, fără să audieze vreun reprezentant al firmei portugheze, dacă se simte prejudiciat sau să verifice dacă așa-zisa fraudare a fondurilor europene este o infracțiune comună, întrucât, conform contractului de asociere, cele trei firme Romstrade – Monteadriano – Donrep au răspundere comună ca entitate contractuală cu autoritățile care au finanțat autostrada Nadlac–Arad.

Trebuie reamintit și că fosta procuroare DNA Mihaela Iorga Moraru (ea însăși apoi a fost cercetateă de colegii ei) a refuzat în data de 6 februarie 2013, la solicitarea avocaților lui Nelu Iordache, să dispună audierea reprezentanților firmei portugheze Monteadriano, cu atât mai mult cu cât calitatea de ”lider al asocierii” a Romstrade S.R.L. nu exclude, conform clauzelor contractuale, răspunderea societății portugheze, esența unei asocieri fiind conlucrarea și impartirea responsabilităților și a beneficiilor.

Mai mult, avocații lui Nelu Iordache au demonstrat de nenumărate ori în instanțe că în realitate nu există niciun prejudiciu și că sumele de bani care făceau obiectul dosarului penal proveneau de la bugetul de stat și nicidecum de la bugetul Uniunii Europene!

Acesta se pare a fost doar pretextul… A urmat atacul la ”Perla Coroanei”.

blank