Featured, Politic

Cum a ajuns Niculae Bădălău ministru

Niculae Bădălău condamnat și implicat în tot felul de daravele politice sau juridice, senatorul PSD de Giurgiu este de ieri membru CSAT.

Noul ministru al Economiei, senatorul PSD Niculae Bădălău, zis şi „Ficăţel” în circumstanţe pe care le vom elucida în continuare, a devenit odată cu dobândirea portofoliului ministerial şi membru de drept al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Asta în condiţiile în care nu ar putea să se angajeze în nicio structură militară din România din cauza unei condamnări suferite în ultimii ani ai comunismului.

E drept că amnistia i-a şters cazierul judiciar, din acest punct de vedere fiind „curat”, însă cazierul operativ, la care au acces doar anumite instituţii ale statului, rămâne neschimbat toată viaţa unui om.

Or, când e vorba de accederea în structurile militare, instituţiile consultă cazierul operativ, nu pe cel judiciar, de aici şi concluzia că prezenţa lui Bădălău în CSAT este încă un paradox românesc.

 

Merită menţionat şi că industria de apărare a ţării este în acest moment în subordinea Ministerului Economiei, iar discuţiile privind trecerea ei la MApN sunt blocate de ceva vreme.

Patru saci de 12 duble din pătul

Conform dosarului nr. 108 din 1988 de la Judecătoria Bolintin Vale, Niculae Bădălău era pe atunci un tânăr subinginer la Întreprinderea de Contractare şi Achiziţionare a Produselor Agricole (ICAPA) Giurgiu. Dar să cităm din sentinţa de condamnare la un an de închisoare la locul de muncă pentru furt din avutul obştesc: „În ziua de 13.01.1988, inculpatul Bădălău Niculae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de recepţie Malu Spart, care serveau masa de prânz, a sustras patru saci de grâu în greutate de 12 duble dintr-un pătul pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru cu autoturismul Dacia 1300 nr. 3-B-6440 proprietatea sorei sale, vânzându-l acestuia cu suma de 1.200 lei.

De menţionat că anterior inculpatul Bădălău Niculae mergând la domiciliul inculpatului Gheorghe Dumitru de la care a cumpărat un curcan cu suma de 400 lei a acceptat rugămintea acestuia din urmă de a-i procura nişte grâu pentru păsări de la Baza de recepţie Malu Spart unde lucra. (…) Prejudiciul cauzat de inculpatul Bădălău Niculae în sumă de 2.570 lei a fost recuperat integral prin restituirea grâului sustras”.

Un element tânăr

Pentru a obţine o condamnare cât mai mică, avocatul lui Bădălău a adus mai multe argumente: „Inculpatul a recunoscut fapta, iar prejudiciul este foarte mic – 2.570 lei, pe tot parcursul a avut o pozitie sinceră, este foarte tânăr și are un copil minor”.

Decizia judecătorilor a fost influenţată şi de soţia Rodica Bădălău, care a cerut tovarăşului preşedinte al Judecătoriei Bolintin să dispună punerea în libertate a soţului ei, care era arestat, întrucât „prejudiciul cauzat avutului obştesc este modic, 2.500 de lei, şi a fost îndată acoperit; inculpatul este un element tânăr, 27 de ani, şi până în prezent nu a mai fost judecat sau condamnat; inculpatul a recunoscut de la început fapta, a regretat-o, ajutând astfel la soluţionarea urgentă a cauzei”.

 

Ficăţel” să-i rămână numele

Procurorii DNA dispuneau, în octombrie 2013, începerea urmării penale faţă de senatorul Niculae Bădălău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, raportat la faptul că ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcţii în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Potrivit procurilor DNA, Niculae Bădălău apăra interesele lui El- Khoury Elias, unul dintre acţionarii Avicola Mihăileşti.

Drept răsplată,la sfârşitul lunii mai 2013, El- Khoury Elias i-ar fi dat plocon, printr-un intermediar, lui Bădălău 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 kg ficat de pasăre. Produsele au fost folosite pentru petrecerea electorală organizată de Niculae Bădălău la restaurantul său din oraşul Bolintin Vale. De atunci a fost poreclit Ficățel.

Ales în unanimitate

Senatorul Niculae Bădălău era ales cu unanimitate de voturi, în cadrul CEx al PSD din decembrie 2016, în funcţia de preşedinte executiv al partidului, deşi era urmărit penal pentru trafic de influenţă deoarece ar fi oferit bani unei procuroare să îi închidă un dosar de spălare de bani. Tot la finele lunii decembrie 2016, Bădălău a fost desemnat de către PSD vicepreşedinte al Senatului României, acesta devenind prim-locţiitor al preşedintelui Călin Popescu Tăriceanu.

Subinginer, inginer, licenţiat în drept, doctor în economie şi autor despre corupţie

Este absolvent al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare (1985) şi al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” – Inginerie şi Management Agroturistic (2002). În 2006 a obţinut un masterat în Guvernare modernă şi dezvoltare locală, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, un al doilea în Management public, la ASE, în acelaşi an şi un altul în Conducerea securităţii şi apărării naţionale, la Colegiul Naţional de Apărare, în 2005. În urma studiilor desfăşurate în perioada 2004-2008, Niculae Bădălău este şi absolvent al Facultăţii de Drept la Universitatea Bioterra.

În 2013 a devenit doctor în Ştiinţe Economice/ Domeniul Management, principala disciplină studiată fiind, conform CV-ului, „Managementul Administraţiei Publice. Strategii de Modernizare”. În CV nu precizează la ce instituţie a obţinut titlul de doctor. Bădălău are mai multe lucrări publicate, printre acestea numărându-se şi cea privind „Corupţia în administraţia publică – Corupţia şi descentralizarea în administraţia publică locală”.Potrivit CV-ului, Bădălău cunoaşte bine limba engleză şi foarte bine limba franceză.

Cadoul lui Ceauşescu de ziua sa şi precizăriile noului ministru

Cazul Bădălău a fost prezentat în presa vremii alături de cel al unui inginer zootehnist din județul Dolj, care furase 12 purcei de la ferma unde lucra.

Niculae Bădălău nu a făcut nici o zi de închisoare, ci a fost doar arestat două săptămâni. În ziua în care i se pronunţa sentinţa, pe 26 ianuarie 1988, Nicolae Ceauşescu împlinea 70 de ani , ocazie cu care a dat Decretul nr. 11/1988, prin care a amnistiat toate infracţiunile pentru care se aplicase pedeapsa cu închisoare până la zece ani inclusiv.

În baza amnistierii faptei, Bădălau nu a avut cazier, iar datorită acestui lucru, a putut să fie in 2001 – 2003 subprefect al judeţului Giurgiu, în 2003 – 2004, prefect de Giurgiu, iar din 2004, deputat.

„Tot Bădălau rămân”

Întrebat atunci dacă e adevărat că a fost arestat în perioada comunismului pentru furt, iniţial Bădălau a negat, dar pus în faţa probelor şi-a schimbat pozitia: „Singurul lucru care mă face să candidez din nou sunteţi dumneata şi gasca de derbedei din spatele dumneavoastră. O să candidez şi o să câştig din nou alegerile, chiar şi prin vot uninominal. Tot Bădălau rămân”. Adrian Năstase, cel care, ca premier, l-a promovat politic pe Bădălău, numindu-l subprefect, iar apoi prefect de Giurgiu, declara că nu a ştiut despre condamnarea acestuia.

blank