Criza submarinelor slăbește încrederea între aliații transatlantici. UE apără Franța și protestează față de acțiunile SUA

Criza submarinelor între Franţa, SUA şi Australia constituie „un semnal de alarmă pentru toţi membri UE”, a declarat marţi la Bruxelles secretarul de stat german pentru afaceri europene, Michael Roth, citat de France Presse.

„Trebuie să ne întrebăm cum putem să ne consolidăm suveranitatea și cum putem să arătăm mai multă unitate în probleme de politică externă şi de securitate”, a declarat Roth înainte de a participa la o reuniune a miniştrilor pentru afaceri europene.

„O poziţie comună a UE este esențială. Nu putem conta întotdeauna pe alţii”, a subliniat oficialul german, spunând și că înţelege foarte bine „decepţia partenerilor noştri francezi”. De asemenea, Michael Roth a precizat că „trebuie recâştigată încrederea între parteneri, ceea ce nu va fi tocmai uşor”.

Autoritățile de la Paris au salutat marţi „sprijinul total” al UE în cadrul unei reuniuni, luni, a miniştrilor de externe în marja Adunării Generale a ONU. De asemenea, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a pledat în cadrul reuniunii de marți a miniştrilor pentru afaceri europene pentru mai multă autonomie a celor 27 de state membre ale UE, informează Agerpres.

UE amână discuțiile pregătitoare pentru un nou consiliu cu SUA, în contextul crizei submarinelor

Ambasadorii la Uniunea Europeană ai statelor membre au amânat discuţiile pregătitoare ale unui nou consiliu UE-SUA cu privire la comerţ şi tehnologie, care era programat să se desfășoare pe 29 septembrie. Măsura este un semn de protest faţă de acordul de livrare de submarine încheiat de Washington cu Australia în detrimentul Franţei, au afirmat doi diplomaţi europeni, potrivit Reuters.

Un document de agendă arată că discuţiile între trimişii celor 27 de state membre ale blocului comunitar au fost contramandate, fără însă a indica un motiv. Doi diplomaţi au afirmat că, de fapt, Comisia Europeană ceruse amânarea discuţiei.

Consiliul inaugural UE-SUA, anunţat la un summit transatlantic din luna iunie, urmează să aibă loc la Pittsburgh, statul american Pennsylvania.

Decizia guvernului de la Canberra de a anula contractul în valoare de 56 de miliarde de euro prin care Franţa urma să furnizeze Australiei 12 submarine cu propulsie diesel-electrică, înlocuindu-le cu submarinele americane cu propulsie nucleară, a provocat indignarea Parisului, care și-a recheamat ambasadorii din SUA și Australia, ca reacție la pactul de securitate dintre cele două părți, pe care l-a criticat, spunând că a fost „înjunghiată pe la spate”.

Criza transatlantică va redefini autonomia strategică a UE și noului concept strategic al NATO
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima lideră a unei instituţii europene care a reacţionat la anunţarea pactului AUKUS, care a dus la ruperea unui important contract de armament încheiat de Franţa cu Australia. Șefa Comisiei Europene a declarat pentru CNN că tratamentul la care a fost supusă Franţa în dosarul submarinelor nu este acceptabil. „Unul dintre statele noastre membre a fost tratat într-un mod inacceptabil. Vrem să ştim ce s-a întâmplat şi de ce”, a Ursula von der Leyen.

Totodată și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, subliniind că Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare” pentru „o înţelegere mai bună a intențiilor care stau în spatele anunţului” unui parteneriat strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia.

La sfârșitul săptămânii trecute, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a transmis că UE nu a fost nici consultată, nici informată înainte de anunţul parteneriatului strategic pentru regiunea indo-pacifică între Washington, Londra şi Canberra.

Acesta este un „şoc” pe scena mondială, a apreciat, de asemenea, şefa diplomaţiei belgiene, Sophie Wilmes, făcând apel la Europa să fie „mai vocală” în relaţia sa transatlantică.

La rândul său, Jean-Yves le Drian, ministrul de Externe al Franței, care va susţine un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU din această săptămână, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS (SUA, Australia și Marea Britanie) că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile. De altfel, Drian denunţat „o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO, avertizând că această criză a submarinelor va cântări asupra definirii noului concept strategic al NATO.

SUA și Marea Britanie încearcă să împace Franța
Într-o încercare de a calma tensiunea la începutul unei săptămâni ce va fi marcată de multiple întâlniri la New York, în marja Adunării Generale a ONU, Casa Albă a anunţat luni dimineaţă redeschiderea frontierelor SUA pentru călătorii vaccinaţi împotriva COVID-19, o cerere, de altfel, recurentă a aliaţilor europeni.

Deşi decizia a fost luată pe baze sanitare, soluţia găsită a fost şi rezultatul diplomaţiei, a completat un înalt responsabil american, sugerând că momentul nu a fost lipsit de legătură cu criza transatlantică. Antony Blinken a abordat, de asemenea, această problemă în cadrul unei întâlniri de la sfârșitul săptămânii trecute, pe care a avut-o cu ambasadorul Franţei la Washington, Philippe Etienne.

De asemenea, Londra şi Washingtonul au încercat deja în weekend să-l împace pe aliatul francez, notează AFP

„Dragostea noastră pentru Franţa este neclintită” și „nu poate fi smulsă din rădăcini”, a declarat premierul britanic, Boris Johnson, în avionul care îl ducea la New York. Șeful guvernului britanic a mai precizat că Regatul Unit şi Franţa au „o relaţie foarte amicală”, de o „imensă importanţă”, însă aceste cuvinte „dulci” nu au fost de natură să calmeze iritarea şefului diplomaţiei franceze.

Criza transatlantică a ajuns la ONU. Emmanuel Macron nu participă la Adunarea Generală de la New York
Ca un rezumat al priorităţilor diplomatice ale preşedintelui american, acesta are prevăzută pentru marţi, în marja reuniunii de la ONU, doar o întâlnire cu premierul australian Scott Morrison, înainte de a-l primi pe şeful guvernului britanic Boris Johnson la întoarcerea sa la Casa Albă.

Joe Biden este „nerăbdător” să discute „calea de urmat” într-o convorbire la telefon cu omologul său francez Emmanuel Macron, care a renunţat la vizita la New York, a declarat un înalt responsabil american, confirmând că președintele american a solicitat o astfel de discuţie telefonic în format bilateral. „Înţelegem poziţia franceză, chiar dacă nu o împărtăşim”, a adăugat acesta.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, se va întâlni, la rândul său, în marja Adunării Generale a ONU, cu noul şef al diplomaţiei britanice, Liz Truss. Însă pentru moment echipa sa nu a anunţat nicio întâlnire cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian.

„Agenda va evolua”, s-a limitat să spună luni o responsabilă a Departamentului de Stat american, Erica Barks-Ruggles, asigurând că administrația Biden consideră că este „foarte important să lucrăm împreună în multe probleme globale”.

De altfel, ministrul francez de Externe, după ce a ajuns la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, a făcut din nou apel la „încălcarea încrederii între aliaţi”, solicitând în același timp „o reflecţie serioasă între europeni”.

„Alianţa înseamnă transparenţă, predictibilitate, explicaţie și comunicare. Toate acestea necesită acum clarificări”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze, care a precizat că comportamentul adimistrației Biden „duce cu gândul la perpetuarea reflexelor unei epoci despre care speram că s-a încheiat”, aluzie la perioada administraţiei Donald Trump.

Ministrul francez de externe a deplâns și „orientarea foarte confruntaţională” a politicii americane faţă de China, apreciind că europenii ar trebui să apere un „model alternativ” față de Beijing, care mai degrabă să fie o „concurenţă” uneori „dură”.

Jean-Yves Le Drian a regretat că Europa a fost exclusă din strategia Washingtonului pentru regiunea indo-pacifică.

Criza transatlantică s-a adăugat retragerii haotice din Afganistan punând accentul pe necesitatea unei mai mari autonomii strategice a Uniunii Europene, notează AFP.