Actualitate, Stiri

Criza din Ucraina, în Consiliul European

Băsescu: „Ceea ce a făcut Federaţia Rusă este o agresiune”

basescu

Preşedintele Traian Băsescu a luat astăzi o poziţie tranşantă faţă de situaţia din Ucraina. Şeful statului a anunţat că merge la Consiliul European de la Bruxelles să susţină că Federaţia Rusă a făcut „o agresiune” încălcând tratatele cu Ucraina privind prezenţa trupelor ruse în Crimeea, iar dacă UE decide să negocieze direct cu Rusia, România „trebuie să facă parte din acest format de negociere”.

Ieşirea Federaţiei Ruse din tratatul legat de prezenţa trupelor sale în Crimeea este considerată de România „o agresiune”, a susţinut preşedintele Traian Băsescu în această dimineaţă înainte de a pleca la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema situaţiei din Ucraina. La Bruxelles, România va susţine că cele două state care trebuie să negocieze cu Federaţia Rusă pentru soluţionarea conflictului sunt SUA şi Marea Britanie, în baza înţelegerii de la Budapesta din 1994, privind respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În cazul în care această variantă nu este agreată şi se doreşte o negociere UE – Rusia, Băsescu consideră că „România trebuie să facă parte din aces format de negociere”.

„Primele două state cu obligaţii în a negocia cu Federaţia Rusă sunt SUA şi Marea Britanie, ca urmare a angajamentului din 1994”, a susţinut Băsescu incovând Memorandumul de la Budapesta. În opinia sa, cele două state „trebuie să constate nivelul la care Federaţia Rusă a depăşit înţelegerile bilaterale cu privire la prezenţa acestor trupe şi să găsească soluţiile. România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă prin încălcarea tratatelor este o agresiune la adresa Ucrainei”, a spus Băsescu înainte de a decola spre Bruxelles, acolo unde, în jurul prânzului, statele membre UE vor discuta situaţia din Ucraina în prezenţa premierului Arseni Iaţeniuk.

De altfel, Băsescu a ţinut să menţioneze că „Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile sale sunt legitime”. ”Partenerul nostru este Guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei”, a adăugat preşedintele.

Poziţia statelor UE trebuie să plece, în opinia lui Băsescu, de la analizarea acordurilor bilaterale pe care Ucraina le-a încheiat cu Rusia care reglementează prezenţa trupelor ruse în Crimeea. „În 1997 a fost Acordul de la Kiev care stabilea prezenţa numerică şi în unităţi de luptă a Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeei. Federaţia Rusă poate avea pe teritoriul Crimeeei circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la sevastopol, 100 de guri de tun şi 22 de avioane de luptă. Acordul a fost prelungit în 2010, până în anul 2047”, a arătat Băsescu.

Acordul de la Kiev, care „stabileşte foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeei”, a fost completat de două decrete emise de fostul preşedinte Victor Iuşcenko, nerecunoscute însă de Federaţia Rusă. „Aici este o problemă care trebuie negociată. Aceste decrete vizau un control extrem de clar al Ucrainei asupra mişcărilor efectivelor armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei”, a spus Băsescu.

Prin mişcările de trupe din ultimele zile, Rusia a ieşit din acord, consideră preşedintele României.

Ca plan de acţiune, România se raliază la Bruxelles statelor care consideră că Ucraina are nevoie de sprijinul financiar al FMI, al Băncii Mondiale şi al Comsiei Europene şi susţine că, „daacă doreşte”, noua Putere de la Kiev poate reveni asupra deciziei lui Viktor Ianukovici de la Vilnius, semnând Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE.

În situaţia în care se decide ca UE să desemneze un grup de state care să negocieze pentru soluţionarea conflictului, Băsescu a aunţat că va cere ca România să fie printre ele. „În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiiunilor între Ucraina şi Federaţia Rusă, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a spus preşedintele.

Argumentele sale sunt legate de vecinătatea cu Ucraina, de numărul mare de vorbitori de limbă română, care ar constitui a doua minoritate, după cea rusă, dar şi de dependenţa redusă de gazele ruseşti. „Avem 400.000 de cetăţeni ucrainieni vorbitori de limbă română. Ne situează pe locul 2 în rândul minorităţilor. România este cel mai apropiat membru al UE de Crimeea. E la un marş de 10 ore maxim pentru una din navele ruse de la Sevastopol. România este aproape de un alt conflict îngheţat – Transnistria. România are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre UE”, şi-a justificat Băsescu solicitarea.

Un argument în plus, pus pe masă la plecare, a fost însă şi dependenţa mult mai redusă de gazele ruseşti faţă de cea a altor state, foarte puternice, din UE. „România nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă şi le poate substitui din alte surse. Prin Ungaria putem primi gaze şi din Norvegia. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare”, a adăugat preşedintele.

Datele oficiale arată că România importă sub 20% din necesarul anual de gaz.

blank