Featured, Politic

Cristian Diaconescu lansează un apel şi cere ca România să iasă din grupul estic

În timp ce puterea e devorată din interior de conflicte politice şi pare incapabilă să se conecteze la familiile şi politicile europene, Guvernul pare să ignore bătălia pe funcţii la nivelul Uniunii Europene. Marele pericol e ca România să fie „uitată” într-o tabără de periferie a Uniunii, iar cetăţenii ei să aibă de suferit consecinţele. Este semnalul de alarmă tras de fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu.

Cât de serioasă este o țară care anunță că vrea să redeschidă discuțiile despre MCV, după care vine CCR cu decizia despre completurile de 3? Ce fel de semnale sunt acestea? Ce fel de țară e aceasta? Discuția cu fostul ministru de externe și ministru al justiției, Cristian Diaconescu, a pornit de la aceste premise.

Ce fel de cooperare poți avea și mai ales ce fel de încredere poți avea într-un sistem politic de așa natură? s-a întrebat, retoric, Cristian Diaconescu. El spune că politicienii vor invoca la Bruxelles decizia CCR „spunând suav”: Știți, noi nu avem nicio legătură, suntem obligați de Curtea Constituțională, poate chiar n-am fi de acord, dar… asta este, că așa este logica în Europa. Nu va funcționa! avertizează fostul ministru de externe și al justiției.

„Aș fi îngrijorat de ce se va întâmpla de la toamnă”
„Noi am fost pe limită pentru a intra în jocul art. 7. Adică a intra în jocul de izolare. Dar am avut „șansa” să fie perioada de campanie, un moment politic care mai degrabă ar fi complicat situația României și faptul că se suprapunea președinția la Consiliul UE. Dar problema rămâne. Din tot ce se întâmplă la București, un observator din exterior va spune: practic, pe fond, s-a schimbat ceva? Nu, nu s-a schimbat absolut nimic. Semnalele de la București sunt același tip de confuzie generată politic, în care intră instituții ce s-ar presupune că sunt dincolo de apartenențe și de semnificații politice, legătura dintre stat și Dzeu, adică Curtea Constituțională sau instanțele judecătorești. Deci, din punct de vedere al voinței politice, nu s-a schimbat nimic, motiv pentru care eu, sincer, aș fi îngrijorat de ce se va întâmpla de la toamnă, când se vor așeza instituțiile” El mai spune că Frans Timmermans are șanse foarte mari să fie ce a fost și până acum, prim-adjunct al președintelui Comisiei Europene. Stat de drept, validări, standarde vor rămâne ca argumente a spus Cristian Diaconescu.

Pericolul ca România să fie în „zona de buffer”
Situația din Europa de Est devine aproape critic delimitativă și din distribuirea funcțiilor înțelegem cu atât mai mult cu cât s-a realizat printr-o negociere directă, de la om la om, deci e clar care este percepția. „Întrebarea ar fi: noi, România, ce căutăm în acest grup estic, care, practic, are probleme să se valideze acum în interiorul Uniunii Europene? Ce ne-a adus aici? Pentru că nu împărtășim nici abordările lor, nici regândirea sistemului de valori tradiționale, ce ne-a adus pe noi în această situație de a fi, măcar și din planul 2, arătați cu degetul?” se întreabă Cristian Diaconescu.

„Ce mi se pare foarte periculos și care ar trebui urmărit la București cu ferocitate – nu știu, vreau să aleg un cuvânt în egală măsură grav și urgent – este ideea că la un moment dat zona Ungaria-România-Bulgaria, din considerente de tot felul, să intre într-o zonă de buffer. Și dacă vă uitați la zona de distribuție a funcțiilor (în instituțiile europene), veți vedea că problema este destul de complicată. E o zonă aproximativă, nepărăsind Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, o zonă de compromis, de exemplu, o zonă de neproliferare, o zonă în care să nu se desfășoare forțe militare sau să se desfășoare la un nivel minim, simbolic, pentru ca statele respective să aibă cel puțin zona de semnal asigurată”, a explicat fostul ministru de externe.

El spune că Spania umple golul politic lăsat de Italia, iar Olanda se poziționează încercând să preia conducerea statelor nordice, inclusiv a statelor baltice. Jocul e în desfășurare, iar următoarea etapă va fi la comisari. Se așteaptă de la dl Macron, care este pe val, să anunțe anumite proiecte.

România să iasă din grupul Estic!
Ce ar trebui, în aceste condiții, să facă România? Răspunsul lui Cristian Diaconescu e fără echivoc: „Să iasă din grupul Estic! Nu avem ce căuta aici, în grupul Vișegrad in extenso. Știu că în partea cealaltă, în Vest, există o mare disponibilitate față de România, dar deocamdată decontăm, dincolo de greșelile pe care le facem noi, decontăm și anumite tipuri de percepții generate de alții. Și nu mi se pare corect”, a subliniat fostul ministru și fost consilier prezidențial. El spune că România poate să facă aceasta, dacă își stabilizează situația de acasă, dacă arată cel puțin pe jumătate voința politică de a reversa ce a făcut în legătură cu justiția, deci ca „explicațiile pe justiție să nu-mi mai consume oxigenul când mă duc în exterior. Dacă aici e liniște, sigur cu o viață politică activă, dar neutră, de consum intern, nu care să oblige pe partener să reacționeze și să ceară explicații și mă duc cu un proiect care să lege Marea Baltică și nordul îndepărtate de Marea Neagră, cuprinzând inclusiv domeniul energetic, România poate să-și regăsească partenerii”, este încredințat Cristian Diaconescu.

Fără coaliții, în viitorul proiect european, nu se poate supraviețui, arată Cristian Diaconescu. În al doilea rând, există ca și pe vremea lui Churchill, chiar dacă facem parte din două organizații puternice, zone care se pot împărți – împărțeala influenței pe șervețel, a explicat el.

Urmăriți în materialul video de mai jos cum a comentat Cristian Diaconescu candidatura germanei Ursula von der Leyen la Comisia Europeană, care va fi relația ei cu Vladimir Putin, dar și ce post de comisar european i s-ar potrivi României și care ar fi principala provocare. Cristian Diaconescu a comentat și despre șansele pe care Laura Codruța Kovesi le mai are la funcția de procuror general european și cum i se pare ascensiunea lui Dacian Cioloș în Renew Europe, grupul politic-balama impulsionat de Emmanuel Macron.

 

blank