De obicei, ciocnea ouă roşii cu Elena şi comanda cozonaci pufoşi

ceausescu

Sfintele sărbători de Paşti au adus mereu lumina în sufletele adevăraţilor creştini, indiferent de orânduirile statale prin care a trecut România. Înainte de 1989, mare parte dintre ei, oameni obişnuiţi, se arătau indiferenţi la eventualele repercusiuni venite din partea organelor represive comuniste şi participau an de an la slujbele de Înviere.

Cei mai „sfioşi” în a-şi recunoaşte credinţa în Dumnezeu se dovedeau a fi membrii aparatului de partid – tocmai aceia care, în anii postrevoluţionari, se strângeau primii la altar, ca să ia lumină, în gros-planurile camerelor de luat vederi. Cu toate acestea, mai jos sau mai sus plasaţi în ierarhia de partid, fiecare dintre ei aprindea câte o lumânare, îşi făcea o cruce şi ciocnea ouă în noaptea de Înviere în propriile case, feriţi de privirile celor cărora le impuneau ateismul în context doctrinar. Iar dovada cea mai surprinzătoare a acestei duplicităţi spirituale vine chiar din partea familiei dictatorului.

Ceauşeştii ciocneau ouă încondeiate la mănăstirea Agapia

Iată ce povestea Camil Roguski, fost administrator al palatelor şi locuinţelor ceauşiste: “În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici chiar soţia lui Valentin nu intra”. O sărbătoare de Paşti în casa Ceauşeştilor nu era deloc un spectacol fastuos. Ba chiar era o întâlnire strict de familie, desfăşurată într-un anume respect ţărănesc, după cum relatează Roguski. “Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. S-au născut ţărani, au trăit ca nişte ţărani şi au murit ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. Alături de ouă decorative aşezau multe fructe decorative”, declara Roguski. Frica de moarte i-a făcut să mănânce mereu controlat şi ecologic: “Singurul produs de import era apa minerală, controlată şi ea… la sânge. Pentru Ceauşeasca, fiind bolnavă, aduceau săptămânal apă de la Olăneşti cu elicopterul. La sărbători venea şi un călugăr, care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”.

ceausescu 1

Casa era pregătită pentru sărbători chiar de Roguski, împreună cu o echipă consistentă de oameni, în cele mai mici amănunte. “Chipurile, toată treaba era făcută de femeia în casă. În fapt, mergeam eu cu o echipă, uneori chiar şi de 20 de oameni, şi pregăteam totul, în amănunt până la întoarcerea Ceauşeştilor de la birou”. Totul era verificat de Elena Ceauşescu, o femeie “tipicară până la exasperare”: “Femeia în casă era cam urâţică şi nici prea mintoasă – soţia unui securist care a murit de cancer. Tovarăşa a intrat în panică, a dat-o afară şi adus-o pe una tânără şi isteaţă. Pe urmă s-a speriat de-a binelea şi a adus-o pe ailaltă la loc. Nu-i era ei c-ar fi-nşelat-o Ceauşescu – ăsta cred că a fost singurul preşedinte care nu şi-a înşelat nevasta – dar îi era teamă c-o să pună Nicu ochii pe ea şi era jale”.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi membri ai partidului, Roguski nu ştia dacă vreunii dintre ei mergeau la împărtăşanie de Paşti. “Singurul pe care l-am văzut eu că mergea la biserică de sărbători, fără să-şi facă probleme, era Maurer. Ştia că Ceauşescu îl apreciază prea mult ca să-i facă probleme. De altfel, în viaţa lui, Nicolae Ceauşescu a respectat cu adevărat trei oameni: pe de Gaulle, pe Tito şi pe Maurer.”

 

 

Citeste si...
Mănâncă crudităţi foarte colorate şi vei fi sănătos!