2021 este anul redresării și al provocărilor în planul politicilor economice, spune consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, care adaugă că în spatele creșterii economice peste așteptări prognozate pentru România după pandemie nu trebuie să se ascundă provocări care să accenteze în timp unele dezechilibre macroeconomice.

Consilierul prezidenţial pe probleme economice Cosmin Marinescu susţine pe blogul său că miza esențială a României este utilizarea fondurilor europene.

„Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât și economice, iar 2021 este anul redresării și al provocărilor în planul politicilor economice. Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire post-criză, cu o creștere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creștere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare și reziliență va fi pus în mișcare de acum înainte”, a scris Marinescu pe blogul său.

El amintește că, la sfârșitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda, Lituania.

„20 de state membre vor reveni, în trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne așteptam”, scrie el.

Marinescu compară economia cu „un balon care a fost ținut sub compresie, sub presiunea restricțiilor destinate securității sanitare”.

„Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viață, chiar dacă între timp balonul și-a mai pierdut din forța și consistența inițiale. Aici intervin însă politicile economice, care trebuie supuse unui restart de direcție, nu doar cu scopul redresării economiilor, ci pentru susținerea unui nou ciclu de creștere. În acest sens, calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cât, dar și cum creștem”, a scris el.

Cantitate și calitate în relansarea economică

Climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență, spune consilierul.

„Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre. Pentru România, creșterea economică din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici pro-ciclice, care au alimentat consumul și deficitele bugetare. Astfel, în plină pandemie, spațiul bugetar de intervenție al României a fost mult prejudiciat.

În 2021, o creștere economică estimată de 6% reflectă o contribuție sporită din partea investițiilor, dar și un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii și-au amânat achiziții, călătorii, concedii – după cum vedem chiar în această perioadă”, a explicat el.

„Rămâne însă problematică accentuarea contribuției negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de creștere sustenbil, bazat pe investiții și competitivitate externă”, scrie el.

Cosmin Marinescu: „Deficitele externe se adâncesc”
Marinescu spunee că dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, în raport cu 2020 este „nn semnal de alarmă serios”.

„România continuă să acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere în PIB. Pe partea de balanță comercială avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici pro-active în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii eficiente de creștere a exporturilor”, a spus Marinescu, conform Digi24.

„Există însă semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creșterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăși, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuală de 4,9% din PIB”, a dăugat el.

Marinescu amintește că România are la dispoziție fonduri europene „imense” în următorii ani pentru a răspunde principalelor provocări economice.

„De aceea, miza esențială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiții și reforme”, a spus el.

„Fondurile europene care dau titluri știrilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziția verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business și a întregii societăți, care va genera competitivitate în economie și creșterea nivelului de trai al oamenilor. Așa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandările de țară, ci despre interacțiunea oamenilor cu administrația publică în viața de zi cu zi, despre reducerea birocrației, despre creșterea calității instituționale a mediului de afaceri”, a scris Marinescu.

„Știm cât este de facil și tentant să recurgi la politici populiste, bazate pe consum și alocări arbitrare din bugetul național. În schimb, a face reforme și investiții de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru România”, a adăugat el.