International, Stiri

Cornelius Gurlitt, a murit

ertg (1)

Octogenarul german Cornelius Gurlitt, posesorul “comorii naziste”, reprezentate de 1.406 opere de artă semnate de mari maeştri ai artei, bănuite că ar proveni din jafurile naziste şi găsite în apartamentul său din Munchen, a încetat din viaţă. Informaţia a fost difuzată de agenţia de presă germană DPA şi ulterior confirmată de purtătorul de cuvânt al lui Cornelius Gurlitt, într-un comunicat, relatează presa germană, Associated Press şi France Presse.

“Cornelius Gurlitt a decedat luni dimineaţă în apartamentul lui din cartierul Schwabing din Munchen, (devenit celebru în toată lumea, după descoperirea operelor de artă de mare valoare la octogenarul german – n.r), în prezenţa medicului său şi a unui infirmier”, a declarat purtătorul de cuvânt Stephan Holzinger, într-un comunicat.
Decesul lui Gurlitt fusese confirmat de autorităţile locale agenţiei DPA.

Cornelius Gurlitt, un personaj extrem de ciudat, care trăia în izolare totală şi care îşi dedicase viaţa acestor opere de artă, era fiul lui Hildebrand Gurlitt, negustor de artă preferat al regimului nazist, colaborator apropiat al lui Goering, Hildebrand Gurlitt. Cornelius a moştenit “comoara nazistă” de la tatăl său.

Comoara a fost descoperită în apartamentul său în urma unei percheziţii, apoi confiscată pentru a fi evaluată şi pentru a i se stabili apartenenţa. Din momentul în care cazul “comorii naziste” a fost făcut public de către jurnaliştii de la revista germană Focus, saga operelor de artă ale lui Gurlitt a făcut turul presei mondiale, stârnind nenumărate comentarii şi probleme pentru justiţie şi statul german. Oficial, dintre cele 1.406 opere de artă din apartamentul munchenez confiscate de autorităţile muncheneze, circa 500 sunt suspectate că ar fi fost furate de nazişti de la proprietarii lor de drept, evrei.

Parchetul din Augsburg a anunţat în aprilie că a ridicat ordinul de confiscare pentru operele găsite la Gurlitt. Statul federal german, landul Bavaria şi octogenarul căzuseră de acord pentru ca acesta din urmă să restituie operele furate de nazişti proprietarilor lor de drept, care ar fi urmat să fie identificaţi în termen de un an.
În cadrul acestui acord, Parchetul din Augsburg anunţase că va ridica ordinul de confiscare dat acum peste un an, după descoperirea “comorii” din apartament. “În momentul în care a fost confiscată întreaga colecţie, Parchetul din Augsburg era convins de legalitatea acestei măsuri”, a precizat acesta într-un comunicat. Dar “noi informaţii apărute în cursul procedurii de anchetă au permis reevaluarea situaţiei legale a operelor”, a adăugat sursa citată, fără a oferi vreodată detalii clare în privinţa acestor demersuri ale justiţiei. Acum, cu decesul lui Gurlitt, întreaga poveste rămâne în aer.

Înaintea decesului octogenarului, cazul Gurlitt se amânase, practic, cu un an.

Intervalul de timp acordat comisiei de cercetare a provenienţei colecţiei lui Gurlitt, Taskforce Schwabinger Kunstfund, reprezinta un câştig pentru toată lumea. Procuratura din Augsburg şi autorităţile germane se retrăseseră temporar din acest caz, avocaţii lui Gurlitt urma să recupereze colecţia (nu ştim dacă au apucat să o facă – n.r), singurii care rămâneau în centrul atenţiei fiind experţii comisiei, dar şi ei aveau răgaz considerabil să prezinte anumite rezultate concrete. Colecţia rămăsese sub protecţia statului german, iar Gurlitt ar fi trebuit să aibă acces nelimitat la ea.

blank