Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că negocierile de până acum, pe Politica de Coeziune, nu au condus la un rezultat concret nici măcar în ceea ce priveşte prevederea şi conţinutul viitorului cadru de programare, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, cu ocazia reuniunii informale a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), organizată la Bucureşti.
Corina Creţu avertizeaza Guvernul că există ingrijorari la nivelul Comisiei Europene privind România
„Vreau să salut eforturile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene pentru încheierea unui acord. Din păcate, discuţiile cu Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European privind propunerile legislative pentru viitoarea Politică de Coeziune au fost foarte solicitante. Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că negocierile de până acum nu au condus la un rezultat concret, nici măcar în ceea ce priveşte prevederea şi conţinutul viitorului cadru de programare. Voi face apel în cadrul întâlnirii noastre (de la Bucureşti, n.r.) pentru a debloca dialogul instituţional. Statele membre lucrează, dar Parlamentul European, care este co-legislator şi în mâinile căruia stă soarta bugetului şi a regulamentelor, îşi încheie mandatul. Deci, nu mai putem vorbi de negocieri până în septembrie. Tocmai de aceea, Comisia Europeană a iniţiat cu fiecare membru în parte negocieri în paralel şi am avut această primă întâlnire şi cu autorităţile române pentru a identifica priorităţile privind perioada viitoare de programare”, a afirmat Corina Creţu, scrie agerpres.ro.
Referitor la propunerea Comisiei Europene pentru Politica de Coeziune, după anul 2020, oficialul european a susţinut că aceasta reprezintă „un răspuns elocvent în legătură cu modul în care ne dorim această politică, de a rămâne politica de solidaritate în centrul preocupărilor.
„Este o onoare pentru România să deţină Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirea de azi (vineri, n.r.), sper că fie o oportunitate pentru a avea discuţii productive despre viitorul Politicii de Coeziune, precum şi despre viitorul proiectului european. Cu toţii ne dorim să ducem mai departe proiectul european şi cred că toată lumea îşi doreşte ca Politica de Coeziune să joace un rol important în acest demers comun. Eu cred că propunerea Comisiei pentru Politica de Coeziune, după 2020, este un răspuns elocvent în legătură cu modul în care ne dorim această politică, de a rămâne politica de solidaritate în centru. E vorba despre un buget de 373 de miliarde de euro. În ciuda Brexit-ului şi a altor provocări pe care le avem la nivelul Uniunii Europene, am reuşit prin această propunere să asigurăm un buget care reprezintă, în continuare, o treime din bugetul Uniunii Europene. În paralel, am propus 80 de măsuri concrete pentru simplificare, pentru a face viaţa beneficiarilor şi autorităţilor de management mai uşoară, pentru a maximiza impactul privind investiţiile cu fonduri europene. De asemenea, propunem câteva obiective tematice deconcentrate cu impact social mai mare, mai concret. În primul rând, în domeniul sănătăţii, educaţiei, inovării, cercetării, reducerii emisiilor de carbon”, a subliniat Comisarul european pentru politică regională.
România găzduieşte, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul reuneşte la Bucureşti miniştrii din statele membre ale UE şi este prezidat de către ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. De asemenea, la reuniune participă comisarul european pentru Politica Regională, Corina Creţu, miniştri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre UE, reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social şi Economic European, Conferinţei Regiunilor Periferice şi Maritime, Băncii Europene de Investiţii (BEI), Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Comisiei Europene şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.
Pe agenda discuţiilor se află, printre altele, priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.
Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se desfăşoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună’ şi pune accentul pe unitatea dintre statele membre UE şi pe importanţa reducerii decalajelor economice, sociale şi teritoriale la nivelul Uniunii.
Dezbaterea de la Bucureşti are loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din data de 9 mai 2019, unde va fi prezentat Raportul final al Cartei albe privind viitorul Europei, adoptată de Comisia Europeană în data de 1 martie 2017.