Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim nu este un conflict între preşedinte şi Guvern, ci doar o chestiune care implică un consens politic, consideră Cătălin Dancu, consul general al ţării noastre la New York, informează Agerpres.
„În ceea ce priveşte mutarea ambasadei, eu nu îi spun conflict. Cred că abordarea este greşită. Se ştie că realizarea acestei proceduri de mutare a unei ambasade implică mai mulţi factori instituţionali, de analiză, de decizie şi, aşa cum doamna prim-ministru a arătat clar la recenta reuniune mondială a liderilor evrei, această decizie se ia prin consens politic împreună cu toţi factorii instituţionali implicaţi.
Nu este un moft, nu este o decizie unilaterală luată de un guvern sau de un preşedinte astăzi. (…) Problema mutării ambasadei este o chestiune politică pentru România. Deci ea are un impact naţional şi eu sunt convins că, după această evaluare, eu o consider pozitivă, într-o formă sau alta această mutare se va realiza. Contextul politic şi fundamentul sunt convins că va uni cele două tabere şi că decizia finală va fi luată în consens”, a declarat Cătălin Dancu, miercuri, înaintea ceremoniei de decernare a premiilor „Omul Anului – Cartea anului 2018”, eveniment organizat la Tel Aviv de Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR).
Referitor la funcţia de ambasador al României în Israel, Cătălin Dancu, al cărui nume a fost vehiculat pentru această demnitate, a arătat că ar fi o mare onoare, o mare responsabilitate, dar şi un final bun al unei cooperări pe care el o are cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) şi cu Comunitatea evreiască de origine română din Israel. „Şi înseamnă rezultatul recunoaşterii unei munci – ca avocat al drepturilor şi libertăţilor comunităţii evreieşti în ţară şi în lume – şi înseamnă totodată şi o nouă etapă diplomatică de care România are nevoie, ştiind bine că de doi ani şi trei luni de zile România nu a avut ambasador în Israel. (…) În primul rând cei afectaţi sunt membrii comunităţii româneşti de aici, pentru că aveau nevoie. Foarte multe proiecte au fost suspendate. Vorbim de o relaţie politică cu Israelul, privilegiată, tocmai prin forţa comunităţii româneşti de aici”, a susţinut Dancu.
În opinia sa, relaţia României cu Statul Israel este poate la fel de importantă ca Parteneriatul României cu SUA. „Din punct de vedere diplomatic, cred într-o trilaterală România – Israel – SUA şi pe domeniul de securitate şi pe domeniul economic şi pe domeniul militar. Doar cei care nu cunosc atent problematica israeliană pot să pună într-un alt palier decât cel posibil relaţiile româno-israeliene. Şi este mai puţin important de ce nu s-a întâmplat până acum (numirea unui ambasador în Israel – n.r.), e important să se întâmple cât mai repede şi astfel să intrăm într-un flux normal de cooperare. Avem deja un ambasador al Israelului la Bucureşti, cred că e şi momentul ca România să răspundă prin aceeaşi atitudine nominalizând oficial şi din partea Preşedinţiei noul ambasador”, a afirmat consulul general al României la New York.
Dacă va deveni ambasador al României în Israel, Cătălin Dancu spune că are multiple priorităţi care ţin de agenda politică a celor două guverne, dar şi de cea economică, apreciind că România trebuie să crească volumul exporturilor cu Israelul, mai ales în ceea ce priveşte carnea de oaie, berbecuţ şi vită. El a mai făcut referire la agenda guvernamentală în ceea ce priveşte restituirea în viitor a cetăţeniei de drept, prin modificare legislativă, tuturor evreilor care în mod abuziv au fost deposedaţi de dreptul de a-şi menţine cetăţenia, ca reparaţie politică şi morală. „Vorbim de implementarea legislaţiei pentru acordarea de pensii şi despăgubiri supravieţuitorilor Holocaustului români, fie că vorbim de cei care trăiesc astăzi acasă sau de cei din Israel. Şi, nu în ultimul rând, vorbim de completarea legii privind accesul la arhivele statului pentru specialiştii comunităţii evreieşti din România în vederea cunoaşterii întregului adevăr despre ceea ce s-a întâmplat în perioada celor două războaie mondiale cu comunitatea românească”, a adăugat el.
În ceea ce priveşte agenda politică, Dancu s-a referit în mod punctual la organizarea, la Bucureşti, a reuniunii la nivel înalt a celor două guverne, argumentând că „din 2014 nu a mai existat nicio agendă comună, iar ultimele două întâlniri de acest gen au avut loc numai la Ierusalim”.