Actualitate, Featured

Comisia Europeană, prin intermediul raportului MCV publicat marţi, are 12 recomandări pentru ca România

Comisia Europeană, prin intermediul raportului MCV publicat marţi, are 12 recomandări pentru ca România să-şi întărească sistemul judiciar. Printre acestea, se numără şi cea privind punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt.

Reacţia lui Birchall, după raportul MCV: Mă amăreşte. Pe mandatul meu se remarcă în manieră pozitivă demersurile

Ana Birchall a declarat că raportul MCV o „amărăşte”, însă din punct de vedere al activităţii Ministerului Justiţiei, în mandatul său, oficialii europeni remarcă „într-o manieră pozitivă” demersurile pe care le-a promovat aceasta.

Recomandările din raportul MCV sunt:

Comisia Europeană recomandarea 1: punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

Comisia Europeană recomandarea 2: asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari care este în curs de elaborare în Parlament sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituţii şi se precizează în mod clar că parlamentarii şi procesul parlamentar ar trebui să respecte independenţa sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri.

Comisia Europeană recomandarea 3: faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat

Comisia Europeană recomandarea 4: în vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul şi parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, averi nejustificate), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul
civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparenţa procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

Recomandarea 5: guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acţiune corespunzător pentru a aborda problema executării hotărârilor judecătoreşti şi a aplicării jurisprudenţei de către administraţia publică, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, guvernul ar trebui să elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea de Conturi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acţiune.

Recomandarea 6: membrii Consiliului de management strategic al sistemului judiciar, şi anume ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie şi procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acţiune astfel cum a fost adoptat şi să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluţii la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv şi întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a răspunderii. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, precum şi organizarea unor discuţii privind rapoartele anuale în cadrul întrunirilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor

Recomandarea 8: asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT. Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflicte de interese sau de corupţie detectate, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi

Recomandarea 10: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Comisia de la Veneţia şi GRECO ar putea oferi asistenţă în ceea ce priveşte luarea acestor măsuri. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona.

Recomandarea 11: continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile şi sancţiunile disciplinare şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

blank