Au apărut documentele ce arată de ce Comisia Europeană a respins PNRR-ul trimis de premierul Florin Cîțu în forma agreată doar de coaliția guvernamentală.

Comisia Europeană a început evaluarea aprofundată a planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le-a primit şi va acţiona în strânsă colaborare cu statul membru în cauză pentru a clarifica orice potenţială întrebare, scopul fiind utilizarea optimă a fondurilor, precizează CE după apariţia informaţiilor referitoare la obiecţiile sale faţă de PNRR.

”Comisia Europeană a început evaluarea aprofundată a planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le-a primit. În această perioadă, nu vom putea furniza o evaluare preliminară”, precizează CE.

Potrivit Comisiei, aşa cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pe parcursul întregii perioade de evaluare, CE ”va acţiona în strânsă colaborare cu statul membru în cauză cu scopul de a clarifica orice potenţială întrebare deschisă prin, spre exemplu, solicitarea de informaţii suplimentare”.

”Obiectivul nostru este de a colabora cu statele membre pentru a asigura utilizarea optimă a acestor fonduri”, menţionează Comisia

Comisia Europeană a transmis, joi, zeci de observaţii pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienă, cele mai multe dintre critici referindu-se la faptul că nu sunt justificate costurile, că lipsesc metodologiile de calcul şi că au fost furnizate informaţii neclare legate de proiecte, conform Hotnews, care prezintă şi o parte din documentul de lucru al Comisiei.

Documentul a fost discutat joi la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene. Surse apropiate discuţiilor au precizat că aceasta este o evaluare de etapă, experţii europeni cerând detalii ca parte a procesului de evaluare şi trimitere de clarificari.

Apariţia acestor informaţii a generat o dispută aprinsă între ministrul Proiectelor Europene Cristian Ghinea şi liderul PSD Marcel Ciolacu.
 

Observații transmise de Comisia Europeană Guvernului:

România Educată – guvernului i se reproșează că nu a trimis cifre pentru fiecare investiție, ci investiții puse la grămadă. Comisia Europeană cere o detaliere clară;
Reducerea abandonului școlar – nu sunt date clare despre costul investițiilor. Tabelul costurilor conține doar informații despre traininguri, dar nu și despre asistența tehnică, evaluarea și monitorizarea componentei, care reprezintă un sfert din totalul costurilor;
Cercetare, dezvoltare și inovare – nu sunt transmise informații suficiente;
Schema de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului – informațiile despre instrumentele financiare nu sunt dezvoltate suficient pentru a face o analiză a costurilor;
Fondul pentru Tranziția verde și Agenda digitală – justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește;
Reforma salarizării în sectorul public – nu sunt transmise documente justificative;
Reforma politicilor publice- nu sunt transmise documente justificative;
Reforma companiilor de stat – guvernului i se cere să îmbunătățească cadrul legal pentru impementarea guvernanței corporative și să transmite justificări de cost;
Eficientizarea achizițiilor publice – nu au fost furnizate documente justificative.
Sănătate – infrastructura spitalicească: diferențe între sumele din tabelul Excel și cele transmis în documentul Word;
Modernizarea infrastructurii feroviare – diferențe de cost între documentele trimise. Unele costuri sunt supraestimate;
Metrou – Comisia întreabă Guvernul dacă cele 30 de garnituri pentru metroul din București și Cluj vor fi achiziționate până în 2026 în condițiile în care finanțarea nu se va face doar prin PNRR;
Sistemul european de management al traficului feroviar – costurile sunt supraestimate și nu se justifică. Comisia cere și un plan clar care să demonstreze că România va implementa acest sistem, ținând cont de experiențele anterioare în care România nu a operaționalizat investițiile făcute;
Împăduriri – Guvernul și-a asumat obiectivul de a împăduri 25.000 de ha până în 2023 și 45.000 de ha până în 2026, însă Comisia spune că nu au fost prezentate suficiente date pentru a justifica alocarea sumei de 630 de milioane de euro;
Sistemul de management al apei – costurile au fost calculate în funcție de diferite rate de schimb leu/euro;
Infrastructura socială – nu sunt detaliate costurile;
Turism sustenabil – nu sunt detaliate costurile proiectelor. Justificarea lor este insuficientă sau lipsește;
Fondul pentru Capitalul de risc: Costul mediu pentru trainingul unei persoane este 133.000 de euro. „Pare cam excesiv”, transmite Comisia Europeană.