Visinescu incearca sa retraiasca sentimentul puterii din trecut. Tortionarul si-a luat haina de politist si a iesit in oras. Pentru tortionar, cojocul a avut efectul costumului lui Superman. Acesta a traversat un bulevard aglomerat… pe unde a vrut el!
Pe Alexandru Visinescu amintirile il chinuiesc! Tortionarul, fost comandat al Penitenciarului de la Ramnicu Sarat, in perioada 1956-1963, acuzat in prezent de genocid si judecat de Curtea de Apel, incearca sa isi stimuleze un deja- vu tarziu. Unul cu ajutorul caruia, probabil, vrea sa retraiasca sentimentul dat de puterea gradelor de odinioara, fior al puterii care l-a transformat intr-o bestie pentru sute de detinuti politici.
Haina il face pe… Visinescu!
La inceputul anului, paparazzii l-au surprins din nou pe Visinescu, intr-una din putinele sale iesiri nefortate in public. Ce a socat de data asta, a fost haina pe care acesta o purta! Se spune ca haina il face pe om, insa cine il mai poate numi om pe Visinescu? Este vorba de un obiect vestimentar care aduce cu uniforma din dotarea Ministerului de Interne, fara insemnele institutiei, dar cu toate caracteristicile identice! Sub greutatea vizuala a obiectului vestimentar, parca si mersul lui Visinescu a fost mai ferm. Ce a urmat certifica acest lucru!
A traversat prin mijlocul bulevardului
Aflat in centrul Capitalei, pe Bulevardul Magheru, la o ora in care traficul este sufocant pe una dintre cele mai aglomerate artere din Bucuresti, tortionarul nu a avut vreo problema sa traverseze cele patru benzi, printr-un loc si intr-un moment in care, un astfel de tupeu, este sinonim cu sinuciderea!
Visinescu nu a avut vreo ezitare, iar sangele rece de care a dat dovada in tinerete i-a pus, din nou, adrenalina in functiune. A trecut pe langa autobuzul din care a coborat, iar apoi le-a facut semn soferilor sa-l lase sa traverseze. Masinile au oprit, iar barbatul cu parul alb a salutat, militieneste, in semn de multumire.
A platit telefonul: 285 lei
Punctul terminus pentru acesta era reprezentanta unei firme de telefonie mobila. Acolo, omul care timp de 9 ani a impartit destinul a sute de oameni in spatele zidurilor reci de la Ramnicu Sarat, si-a platit o factura. Memoria i-a jucat feste din nou, asa cum se intampla si in fata judecatorilor, iar tortionarul a uitat ce numar are. Intr-un sfarsit, a reusit sa-si aduca aminte si a achitat abonamentul: 285 lei! Cam cat pensia multora dintre cei care, in tinerete, nu au beneficiat de gradele lui!