Viteza cu care România va face tranziţia către o economie verde va fi diferită faţă de cea a altor ţări UE, iar susţinerea partenerilor europeni va trebui să fie mai mare pentru ţara noastră, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu. Declarația lui susține afirmațiile făcute în ultimele zile de ministrul mediului, Tanczos Barna, care a susținut inclusiv la Bruxelles, în cadrul discuțiilor cu comisarul european pentru Mediu, că România dorește să știe pe ce resurse financiare europene se poate baza pentru a îndeplini țintele de mediu din pachetul Fit to 55.
Cîţu anunță că trecem la economie verde dacă primim bani de la UE
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută un pachet ambiţios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, împreună cu o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asupra cărora cele 27 de state membre vor avea dezbateri aprinse, relatează Reuters. România trebuie să-și reducă emisiile de gaze poluante cu peste 12%, conform acestui plan.
„Avem mai multe obiective în acest moment. Pe de-o parte, este acesta de a crea o economie competitivă, pe de altă parte, avem un obiectiv, pe care ni l-am asumat împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, acela de a merge către o economie verde, deci nu doar competitivă, dar şi verde.
Pe termen scurt, cele două s-ar putea să nu fie foarte uşor de implementat. Obiectivele, deşi sunt comune, cel cu energia verde, împreună cu Uniunea Europeană, strategia de a ajunge la o economie verde diferă de la ţară la ţară.
România va face tot ce este posibil în perioada următoare, în ceea ce priveşte energia verde, dar, trebuie să ne uităm la realitatea de unde porneşte România astăzi.
Da, vrem să fim o economie competitivă şi nepoluantă, dar tranziţia are un cost. Şi aici, punctul nostru de vedere: viteza cu care România va face această tranziţie va fi diferită de viteza pe care o vom vedea în alte ţări şi, în acelaşi timp, bineînţeles, şi susţinerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza”, a afirmat premierul, joi, la evenimentul „Grand Matinal Digital”, organizat în sistem online de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România.
Premierul a subliniat că ţara noastră face eforturi „foarte mari ” în ceea ce priveşte tranziţia de la energie poluantă către energie verde, dând ca exemplu situaţia privind Valea Jiului.
„Aici, discuţiile pe care le avem cu partenerii din Comisia Europeană sunt foarte clare, din punctul meu de vedere, viteza depinde de modul în care facem acest lucru. Trebuie să ne gândim că există un cost social pe care nu putem să-l aruncăm asupra cetăţenilor în acest moment, trebuie să ne gândim la măsuri prin care să-i ajutăm pe oameni să meargă mai departe”, a adăugat Cîţu, citat de Agerpres.
Ministrul mediului, Tanczos Barna, a declarat, marți, într-o intervenție la Digi24, că România nu se opune planurilor Comisiei de a lupta împotriva schimbărilor climatice, dar vrea să știe precis ce ținte va avea de atins și ce costuri vor fi acoperite din bani europeni.
”Tot ce înseamnă schimbare climatică, tot ce înseamnă lupta împotriva acestor schimbări și prevenirea acestor fenomene meteorologice este o prioritate pentru Europa, este o prioritate pentru Comisie, planurile propuse sunt ambițioase și vor schimba din temelii anumite industrii, vor schimba din temelii abordări și provocarea este foarte mare și pentru România pentru că toate aceste schimbări generate pe planul de protecție a mediului, pe partea de prevenire a schimbărilor climatice, vor reașeza modul în care anumite ramuri industriale funcționează în momentul de față.
Vorbim aici de industria de producere a energiei, tot ce înseamnă energie va fi probabil în următorii 10-20 de ani schimbat din temelii, vorbim de schimbările impuse la nivel european pe producția de mașini, pe tot ce înseamnă mobilitate, tot ce înseamnă industrie auto, în același timp va fi afectată și agricultura, se discută acum despre ce înseamnă contribuția agriculturii la reducerea schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor cu gaze de efect de seră, și în același timp tot ce înseamnă administrarea pădurilor, plantări de păduri, tot ce înseamnă protejarea pădurilor existente”, a spus Tanczos.
Florin Cîţu a explicat că „este exact ceea ce își dorește și România, o discuție pe Fit to 55 și pe strategia forestieră. Vrem să știm care sunt țintele pe care trebuie să le atingem, care sunt resursele pe care ne putem baza, cum vor afecta aceste planuri industriile din statele membre. Susținem planurile Comisiei pe tot ce înseamnă reducerea schimbărilor climatice, dar vrem să știm exact resursele pe care ne bazăm”