Dependenţii au nevoie de înţelegere şi ajutor, nu de respingerea societăţii
Dependenta de droguri este un subiect in jurul caruia s-au format nenumarate idei preconcepute, care ii impiedica de multe ori pe bolnavi sa ceara ajutor specializat. Un prim pas spre vindecare este informarea corecta si inlaturarea miturilor despre droguri.
Ce este dependenta de droguri?
Dependenta de droguri este o boala cronica a creierului, care cauzeaza un comportament compulsiv de a cauta si a folosi substantele respective. Desi prima utilizare a drogurilor este o alegere a fiecaruia, spunem ca dependenta este o boala pentru ca apar modificari in structura creierului care influenteaza capacitatea de decizie a persoanei in cauza. Din aceste motive, dependenta de droguri trebuie tratata ca orice alta boala, cu medicatie si ajutor specializat.
Dar nu numai atat: compasiunea si intelegerea celor din jur fata de aceasta problema pot face o diferenta enorma in capacitatea dependentului de a-si reveni. Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie inlaturate prejudecatile si ideile gresite formate in jurul acestui subiect tabu.
Te-ai gandit vreodata ca o persoana dependenta de droguri ar putea fi caracterizata prin cuvinte precum „curajos” sau „puternic”? Multi oameni trec peste problema aceasta si ajung sa fie valorosi in societate. Acestea sunt persoane de la care toata lumea are de invatat.
Iata care sunt cele mai comune mituri despre abuzul de substante interzise.
1. Consumul de droguri este o actiune voluntara
Dupa cum am spus mai sus, in prima instanta, utilizarea drogului este o alegere personala, in majoritatea cazurilor. In timp, fara ca persoana sa isi dea seama, ceea ce parea a fi o activitate de recreere devine o afectiune mentala. Creierul sufera modificari chimice, toxice, care determina un comportament imposibil de controlat. Studiile recente arata ca schimbarile la nivelul creierului sunt atat un efect al consumului de droguri, cat si o cauza a acestuia. Inainte ca drogurile sa intre in scena, exista deja diferente neurobiologice intre cei care devin dependenti si cei care nu au aceasta problema. Problema principala se localizeaza in acea parte a creierului care se ocupa de autocontrol.
Asadar, recuperarea nu este o simpla chestiune de vointa. Exista factori care predispun individul la consumul de droguri, facandu-l mai vulnerabil in fata acestei probleme. In vreme ce factorii genetici influenteaza in proportie de 50% dependenta, mediul de trai al individului si sfera sociala contribuie la agravarea problemei.
2. Dependentii de droguri sunt raufacatori si trebuie pedepsiti
Din primul mit rezulta acesta: persoanele care consuma droguri sunt periculoase, imorale, lipsite de vointa sau nebune. Indiferent de sex, varsta sau categoria sociala din care provine, un dependent de droguri este etichetat si scos din schema societatii, fiind considerat un caz pierdut. Ostilitatea fata de dependenti merge pana intr-acolo incat sunt priviti invariabil ca raufacatori ce trebuie pedepsiti.
Este adevarat ca sunt multe cazuri in care consumul de droguri conduce la actiuni reprobabile, precum mintitul, furatul si chiar violenta. Dar acelasi lucru se intampla si in cazul altor boli mentale, precum schizofrenia. O persoana care nu are control mental trebuie tratata, nu pedepsita.
Dependenta de droguri presupune schimbari in structura moleculara si celulara a creierului, modificand starea emotionala, memoria si chiar si functiile motorii. Toate acestea au o influenta enorma asupra comportamentului individului, iar substanta de care este dependent devine unica lui motivatie.
3. Cei dependenti de medicamente sunt diferiti de cei care consuma substante interzise
Drogul este drog, fie ca este vorba de tigari, cafea, alcool, medicamente sau substante interzise de lege. Desi consumul de medicamente pe baza de reteta, precum calmantele, a atins proportii ingrijoratoare in ultimii 10 ani, aceasta dependenta este privita cu indulgenta. Stiai ca medicamentele omoara anual mai multi oameni decat heroina si cocaina la un loc?
De unde vine aceasta acceptare a abuzului de medicamente? O explicatie ar fi ca daca o substanta este prescrisa de un medic, este mai sigura decat cea procurata ilegal. Fals. O persoana care consuma calmante intr-o doza mai mare decat cea prescrisa sau pentru o afectiune pe care nu o are, sufera aceleasi modificari la nivelul creierului ca o persoana dependenta de droguri ilicite.
Aceasta problema este minimalizata atat de tineri, cat si de parinti. Un studiu realizat in SUA arata ca in vreme ce un unul din patru adolescenti a abuzat de medicamente pe baza de reteta, doar 16% dintre parinti mentioneaza aceste medicamente atunci cand vorbesc cu copiii lor despre dependenta de droguri. Si mai ingrijorator este ca 23% dintre adolescentii intervievati pentru studiu spun ca parintii reactioneaza mult mai putin violent cand copiii lor folosesc medicamente fara recomandarea medicului, decat in cazul in care consuma droguri.
4. Dependentilor de droguri trebuie sa li se induca o stare de vinovatie
Desi cercetatorii si autoritatile in domeniu au confirmat faptul ca dependenta de droguri este o boala psihica si trebuie tratata ca atare, consumatorii de droguri sunt tratati in continuare ca oameni care nu se mai pot integra in societate. Multe centre de tratament adopta o varianta de terapie prin care pacientilor li se induce o stare de vina fata de ceea ce au facut, crezandu-se astfel ca vor fi mai motivati sa renunte la viciu. Dimpotriva, spun cercetatorii. Se pare ca o atitudine lipsita de intelegere fata de dependenta nu numai ca ii face pe consumatori sa nu solicite ajutor atunci cand e nevoie, dar mareste si sansele recidivei.
Exista mitul, foarte raspandit si incurajat de societate, ca cei care ajung dependenti de droguri trebuie sa sufere si nu ar trebui sa fie tratati in conditii confortabile. Aceasta idee este daunatoare nu numai pentru cei care sufera de dependenta, ci si pentru familiile lor.
5. Consumatorii de droguri pot combate dependenta in cateva saptamani, daca sunt cu adevarat motivati
Studiile arata ca este nevoie de cel putin 90 de zile pentru dependentii care urmeaza tratamentul acasa si de 21 de zile pentru cei care stau la centrul de dezintoxicare. Cu cat pacientii raman mai mult la centru, cu atat scad sansele sa se reapuce de consumul de droguri. Astfel, o persoana care a urmat un an programul de dezintoxicare are sanse duble sa nu se mai atinga vreodata de substantele respective. Totusi, succesul nu e garantat. Revenirea la normal si lupta cu tentatia se pot intinde pe tot parcursul vietii unui dependent, in functie de cat de grava a fost situatia.
Daca ne straduim sa percepem dependenta de droguri ca boala psihica, vom putea oferi mai multa intelegere celor care se confrunta cu aceasta problema. Cu cat scade gradul de stigmatizare a dependentei, cu atat cresc sansele ca bolnavii sa se recupereze si chiar sa se reintegreze in societate.