legea UE
Actualitate

Ce se va întâmpla cu centralele de apartament. Legea a fost modificată în Camera Deputaților

Deputaţii au modificat legea privind performanţa energetică a clădirilor, prin care se dorește înlocuirea centralelor de apartament care nu corespund noilor indici de performanță energetică, a anunțat joi expertul în energie Dumitru Chisăliță

Potrivit expertului Dumitru Chisăliță, Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, prevede scoaterea centralelor pe gaz din apartamente care nu corespund noilor indici de performanță energetică și înlocuirea lor cu:

a) sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie (sisteme de termoficare);

b) sisteme de termoficare bazate pe cogenerare/trigenerare;

c) racordarea la actualele sisteme de reţelele urbane de încălzire sau de răcire;

d) pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate;

e) captarea energiei din mediu prin schimbătoare dLegii e căldură sol-aer;


f) captarea energiei risipită în alte procese prin recuperatoare de căldură;

„Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că în momentul de față se găsește în lucru Regulamentul Ecodesign care urmează să stabilească noii indici de performanță energetică a cetralelor termice de apartament. Dezbaterea din ultimii 2 ani, cu multe acuzații de lobby aduse unor producători de noi tehnologii, care au introdus în diverese variante de lucru, indicatori imposibil de atins de centralele pe gaz și în fapt astfel acestea se autoeliminau, încă nu a fost încheiată. Astfel, Legea Românească deschide calea directă către o posibilă eliminare a cetralelor pe gaze, viitorul Regulament Ecodesign fiind obligatoriu pentru România.

În decembrie 2023, când a apărut Directiva tocmai aprobată în Camera Deputațiilor, expertul în energie spunea că aceasta „interzice utilizarea centralelor de apartament și nu se poate aplica în România, cel puțin deocamdată, motiv pentru care autoritățile de la București trebuie să negocieze punerea ei în practică.”

„Oricum, vorbim de o directivă și nu de un regulament. Asta permite țărilor membre să-și adopte politici individuale în domeniu. România este una dintre puținele țări europene care își reglează balanța energetică cu ajutorul gazelor. Și asta din simplul motiv că avem resurse. Alte țări nu au gaze și se bazează pe alte resurse de energie, iar la noi este taman pe dos. Eu sper că autoritățile de la București vor explica această chestiune la Bruxelles. Trebuie să expună situația particulară în care ne aflăm și să dăm de înțeles că nu tot ce se decide acolo este aplicabil și în România”

”Astfel ca România să primească o derogare față de celelalte țări, cel puțin o amânare de la punerea în practică a directivei așa cum este ea acum.”

„Responsabilii europeni trebuie să înțeleagă faptul că pur și simplu avem o altă schemă de consum. Oricum, din punct de vedere tehnic, nu putem trece la alte surse de energie în acest interval. Nu avem nici timp, nici bani, nici forța de muncă necesară. Să luăm ca exemplu trecerea pe centrale electrice. Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuințe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puțin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuințele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporții de neimaginat a rețelelor electrice din toată țara. Ar fi lucrări greu de conceput și proiectat, dar și de realizat. Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse și să amintim că în anii ’90 am bătut recordul scăzând emisiile de carbon chiar și de șase ori. Sigur, se vor putea impune reguli, dar numai la noile proiecte, cred eu. Ușor, ușor, dar într-un mod natural, vom putea intra și noi în acest curent european“,

Dacă țările Europene au o justificare în a alege interzicerea utilizării gazelor, accesul acestora la gaze fiind tot mai limitat pe măsură ce timpul va trece și resursele de gaze vor fi tot mai puține, România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, încă câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze, și încă câteva mii de euro de fiecare familie pentru a-și face instalațiile interioare și a-și cumpăra centrale de apartament pe gaz, care ”urmează să fie extrase din casele oamenilor” chiar mai înainte să se amortizeze în casele românilor.

Centralele de apartament, subiect arzător și pentru politicieni

Citește și  Sorin Oprescu vorbeşte despre candidatură

Ulterior, deputata PNL Oana Ozmen a ținut să precizeze că modificările aduse Legii privind performanța energetică a clădirilor nu interzice centralele termice pe gaze: „Proiectul nu interzice centralele termice pe gaze. Sistemele alternative de încălzire erau prevăzute și în forma precedentă a proiectului de lege, iar noua lege doar completează gama de alternative, care sunt recomandate pentru atingerea țintelor climatice în 2040.”

Având în vedere încheierea alegerilor europarlamentare, este de urmărit care va fi viziunea noilor foruri europene privind decarbonarea și tinetele asumate, în condițiile în care Partidul Popular European (PPE), grupul de centru-dreapta, care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European în urma alegerilor, a anunțat că „Green Deal” va fi reevaluat după victoria dreptei în Europa.

Interzicerea utilizării unei surse de energie face obiectul unei dezbateri mai ample, la nivel european, România reușind să susțină mixul echilibrat pentru țara noastră cu pondere în creștere a resurselor regenerabile și planuri de valorificare superioară a gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre.

Fiecare Guvern al statelor membre UE are libertatea de a-și stabili planuri de decarbonare, cu foi de parcurs, ținând seama de specificul țării în funcție de potențialul energetic de care dispune. România are potențialul de a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE

Până în prezent, Guvernul a susținut programe precum ”Rabla pentru sobe”, „Casa verde”, acestea ținând seama de specificul unei anumite zone geografice din țară. O treime din populația României locuiește în mediul rural.

Oana Ozmen a adăugat: “Nicio autoritate nu a primit vreo competență de control în plus care să îi permită să verifice și să oblige proprietarii din România să renunțe la centralele de apartament. Proiectul de lege adoptat nu instituie obligația față de proprietarii din România să scoată din apartamente centralele”.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili.

30 de milioane de pompe de căldură vor fi instalate în UE până în 2030

Un raport publicat în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că pompele de căldură vor scădea cererea Europei de gaz pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi în 2030.

În conformitate cu obiectivele Pactului ecologic al UE, planul REPowerEU solicită investiții anticipate în surse regenerabile și eficiență energetică. Acesta are ca scop reducerea importurilor de combustibili fosili, dublarea ratei actuale de implementare a pompelor de căldură în clădiri și accelerarea implementării pompelor de căldură din rețelele mari de încălzire și răcire. Cu 3 milioane de pompe de căldură instalate doar în 2022, obiectivul este de a instala cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027.

În plus, odată cu eliminarea treptată a cazanelor de sine stătătoare până în 2029 (în conformitate cu regulile de proiectare ecologică), se poate aștepta instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 față de 2020, majoritatea hidronice (inclusiv hibrizi). Această ambiție a fost exprimată în Planul Industrial Green Deal .

Este nevoie de 750.000 de instalatori specializați în pompe de căldură

Pentru a accelera producția de pompe de căldură și implementarea acestora, sunt necesari încă 750.000 de instalatori și cel puțin 50% dintre instalatorii existenți vor trebui să fie recalificați pentru a lucra cu pompe de căldură.

Investiția totală în pompe de căldură în UE aproape s-a dublat de la 13 miliarde EUR în 2020 la 23 miliarde EUR în 2023, în ciuda încetinirii în 2023, din cauza prețurilor la energie de răcire și a reducerii subvențiilor. (Sursa: BloombergNEF, martie 2024)

Statele vor primi finanțare începând cu 2026

Noile instrumente de finanțare vor sprijini lansarea pompelor de căldură. Începând cu 2026, toate țările UE vor putea beneficia de Fondul pentru Clima Socială. Este un fond UE de 86,7 miliarde EUR, care va permite în special țărilor UE să sprijine măsurile de eficiență energetică și decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri, inclusiv instalarea de pompe de căldură, pentru gospodăriile vulnerabile (în special cele aflate în sărăcie energetică) și micro- întreprinderilor.

Fondul pentru Clima Socială provine dintr-o parte dedicată din veniturile din licitarea certificatelor de emisii în cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii („ETS2”), care va pune un preț de carbon pentru combustibilii utilizați în clădiri, transport rutier și alte sectoare începând cu data de 2027, prin urmare întărirea în continuare a competitivității pompelor de căldură. Dincolo de Fondul pentru climatul social, ETS2 va oferi, de asemenea, venituri semnificative din licitații pentru țările UE, pentru a sprijini tranziția ecologică, în special în sectorul construcțiilor.

blank