Pe 15 decembrie, Victor Ponta se prezintă în Parlament cu un guvern restructurat pentru a primi un vot de încredere. Teoretic coaliţia de guvernământ dispune de susţinerea necesară pentru instalarea guvernului Ponta IV, însă un eventual vot negativ este interpretat diferit de reprezentanţii puterii şi opoziţiei. Primii susţin că, în cazul în care cabinetul propus de Ponta pică, Executivul actual rămâne în funcţie, ceilalţi spun că preşedintele va începe consultările pentru nominalizarea unui nou premier. Întrebarea următoare este: se va implica Traian Băsescu în desemnarea noului şef al Guvernului premier sau va îl va lăsa pe Klaus Iohannis?
Victor Ponta a fost propus ca prim-ministru de către Traian Băsescu şi validat de Parlament prin votul de încredere primit în 2012, astfel că preşedintele PSD se prezintă în faţa Legislativului ca prim-ministru aflat deja în funcţie.
Potrivit articolului 85, alineatul 2 din Constituţie, preşedintele României numeşte şi revocă miniştrii aflaţi în funcţie la propunerea primului-ministru. Însă alineatul 3, arată că restructurarea Guvernului nu este strict o afacere între premier şi preşedinte: „Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”
Implicit, rezultă că Victor Ponta trebuie să se prezinte în faţa Parlamentului pentru un nou vot de încredere în condiţiile în care se schimbă şi configuraţia politică a Guvernului, după retragerea UDMR de la guvernare, şi structura, în condiţiile în care Ponta vrea să modifice structura internă a cabinetului său.
În cazul unui vot negativ, prevederile Constituţiei sunt mai puţin clare şi generează două interpretări: fie premierul este demis şi preşedintele ţării convoacă partidele la consultări pentru desemnarea unui candidat, fie se consideră respins Guvernul restructurat şi rămâne în funcţie.
A doua variantă a fost îmbrăţişată de către ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, inginer de profesie, jurist din pasiune.
„Dacă un Guvern este demis, preşedintele nominalizează un prim-ministru. Guvernul Ponta nu are cum să cadă pentru că nu este vorba de o moţiune de cenzură. Retragerea încrederii de către Parlament se face prin articolul 110 şi 113, iar opoziţia şi-a tras deja cartuşul moţiunii de cenzură pentru sesiunea aceasta şi nu mai are dreptul să mai depună una până în sesiunea următoare”, a declarat Nicolicea, la România TV.
Strict tehnic, în situaţia dată nu este vorba de o demitere a Guvernului prin moţiune de cenzură, însă Constituţia vorbeşte şi de demiterea Guvernului prin retragerea încrederii, în cazul în care coroborăm prevederile articolelor invocate de Nicolicea. „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, arată articolul 113.
Pe de altă parte, articolul 110 lasă loc de discuţie dacă moţiunea de cenzură este singura modalitate prin care Guvernul poate fi demis de Parlament: „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate”.
În această situaţie, Ponta nu este nevoit să se apere de o moţiune de cenzură depusă de opoziţie, ci se prezintă de bunăvoie în faţa Parlamentului pentru a primi un vot de încredere. Pe care îl poate primi sau nu.
În consecinţă, cred unii, Guvernul poate fi demis şi în cazul în care nu primeşte votul de încredere. Printre aceştia, se află şi purtătoarea de cuvânt a PDL, Adriana Săftoiu.
„Conform calendarului constituţional, pe 15 decembrie Guvernul pică, iar seara Traian Băsescu poate anunţa chemarea partidelor la consultări. Până pe data de 21 decembrie, nu-i interzice Constituţia”, a apreciat Adriana Săftoiu, la România TV.
Astfel, o nouă necunoscută este de luat în calcul: se va implica preşedintele Băsescu în desemnarea viitorului premier sau îl va lăsa pe succesorul său să o facă?
„Dacă luăm în calcul că, după o săptămână, avem totuşi un alt preşedinte ce va trebui el să lucreze cu instituţiile statului, atunci este firesc ca domnul Băsescu să-l lase pe Klaus Iohannis”, a mai spus Săftoiu.
Constituţia prevede un singur termen pentru procedura de numire a unui premier. Astfel, cel nominalizat de către şeful statului are la dispoziţie doar 10 zile să se prezinte cu un guvern în faţa Parlamentului pentru a primi un vot de încredere. Teoretic, preşedintele Băsescu poate grăbi procedura astfel încât să fie el cel ce numeşte noul premier sau o poate ignora, din moment ce Klaus Iohannis devine oficial preşedinte al României pe 21 decembrie.
