Social, Stiri

Ce șanse au manualele digitale în România Patru din zece români nu au folosit niciodată calculatorul

Inițiativa Ministerului Educației de a introduce manuale digitale în școli este dată peste cap de o statistică îngrijorătoare: țara noastră se află la coada clasamentului la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește folosirea calculatorului și a internetului.

10-calculator-lib-6678-465x390

Am introdus manualele digitale şi încercăm să legăm şi toate şcolile la internet de bandă largă, mai sunt în jur de 2.000 de conectat”, declara, recent, ministrul Educației, Remus Pricopie. „În plus, am o propunere de proiect din partea Ministerului Comunicaţiilor să achiziţionăm în jur de 240.000 de tablete din fonduri europene, pentru elevi şi pentru profesori“, a mai spus acesta. Numai că mai mult de patru din zece români nu au folosit niciodată calculatorul și nici internetul, ceea ce îngreunează mult demersul ministrului. Sărăcia din unele zone din țară, creșterea ponderii populației îmbătrânite, dar și extinderea dificilă a accesului la noile tehnologii ne plasează pe ultimul loc din întreaga Uniune Europeană în ceea ce privește utilizarea calculatorului și a internetului.

România, o țară atipică

Cifrele Eurostat arată că procentul românilor care nu au accesat niciodată 42%, România ocupând ultimul loc din UE. Pentru comparație, nu au intrat deloc pe net 41% dintre bulgari, 36% dintre greci, circa un sfert dintre unguri și 4% dintre danezi. „Noi suntem o țară atipică pentru UE atât din punctul de vedere al diversității tehnologice (la noi este foarte mare, pentru că am pornit mai târziu) cât și al polarizării veniturilor (ceea ce reprezintă adevărata barieră în utilizarea tehnologiei informației)”, comentează, pentru EVZ, deputatul Varujan Pambuccian. Acesta subliniază că, în România, există o diviziune digitală mare din cauza diferenței mari dintre veniturile populației, fiind legată de polarizarea socială. „Acoperirea cu acces la internet este de peste 99%, dar aici vorbim de 3G și în curând de 4G. De asemenea, în unele zone unde nu există suficientă acoperire cu internet prin fire metalice sau fibră optică există acoperire cu hot-spot-uri wifi publice”, spune deputatul. Conform acestuia, în țările vechi membre UE, tehnologia dominantă se bazează pe transmisia prin fire metalice, comunicațiile wireless fiind mai slab dezvoltate ca la noi.

Așa se explică de ce ne aflăm pe antepenultimul loc din UE în ceea ce privește accesul la internet pe bandă largă, cu doar 56% din gospodării. Cea mai slabă acoperire cu internet broadband este în regiunea Sud- Muntenia (50%), iar cea mai bună în București-Ilfov (78%). Media europeană era, anul trecut, de 76%.

Cum ne pregătim pentru viitor

Ce trebuie făcut pentru a depăși aceste decalaje? „Fiind o problemă legată exclusiv de venituri, soluția nu poate fi una pe termen scurt. Iar ca veniturile să poată crește este nevoie ca meseriile oamenilor să migreze către zonele profesionale care permit venituri mai mari”, afirmă Varujan Pambuccian.

blank