Showbiz, Stiri

Ce legătura a existat între Ilie Năstase şi celebrul jaf, din secolul trecut?!

«La 13 ani, căram cu tata sacii cu bani de la BNR»

ilie-nastase

Fostul mare jucător de tenis Ilie Năstase (67 de ani), la vârsta de numai 13 ani, a trăit o tragedie care avea să-i marcheze întreaga viaţă. Tatăl său, Gheorghe Năstase, fusese aruncat pe nedrept în spatele gratiilor şi bătut cu bestialitate, bănuit fiind că ar fi fost complice la “Jaful secolului” din anul 1959, când o gaşcă de teribilişti a prădat maşina blindată a Băncii Naţionale, din care a şterpelit suma de 250.000 de dolari.

28 iulie 1959, ora 8.00. A fost cea mai cumplită zi din viaţa lui Ilie Năstase. Dacă ar avea puteri supranaturale, şi-ar şterge-o din memorie, ca să nu-l mai chinuiască teribilele amintiri. În acea dată fatidică, peste drum de Maternitatea Giuleşti, lângă o Circă de Miliţie, patru bărbaţi şi o femeie, mascaţi şi înarmaţi, au avut nebunescul curaj de a ataca maşina Băncii Naţionale.

Cu sânge rece, cei cinci au subtilizat suma de 1.686.000 de lei, echivalentul a 250.000 de dolari! Autorii, intraţi în legendă drept “banda lui Ioanid”, au fost prinşi abia după două luni de anchetă, interval în care s-au efectuat peste 400 de arestări, iar Bucureştiul a fost întors pe dos.

A fost luat în colimator şi Gheorghe Năstase, care lucra, la acea vreme, în funcţia de colector la Banca Naţională. Se afla la locul de muncă în momentul jafului, iar Securitatea l-a săltat atât pe el, cât şi pe şoferul maşinii, bănuiţi că ar fi fost mână în mână cu infractorii.

ilie-nastase-tata1
Gheorghe Nastase, victima fara voie in ancheta jafului

S-au spus vrute şi nevrute despre acest jaf, însă adevărata poveste o ştie doar Ilie Năstase: “Aveam 13 ani când tata era colector la bancă. Mergeam cu el sâmbăta şi duminica să-l ajut să strângă banii de la producători, de la fabricile de pâine, de lapte… Căram sacii cu bănet cot la cot cu tata, mai câştigam şi eu un leuţ de buzunar. Aşa era în acea vreme, colectorul mergea zilnic să adune banii… Tata nici nu se afla în maşină atunci, era în bancă, dar pentru că nu îi aveau pe adevăraţii vinovaţi, au fost săltaţi atât el, cât şi şoferul maşinii”.

Nasty îşi continuă povestea cutremurătoare: “A fost crunt pentru noi, eu cu mama am suferit de foame luni întregi, pentru că numai tata aducea bani în casă. A fost bătut cu bestialitate, dar a scăpat cu viaţa pentru că era un munte de om, cântărea aproape 100 de kilograme. Când a ieşit de acolo abia dacă mai avea jumătate. Şoferul dubei a murit în puşcărie, nu a rezistat terorii… În anchetă au fost cooptaţi atunci şi boxeri de la Dinamo! Loveau în tata fără să lase urme. De la situaţia asta mi se trage mie ura faţă de Dinamo. Eu ţin cu Steaua!”.

Totuşi, cineva sus pus avea să le sară în ajutor şi să pună punct acestui coşmar ce părea fără sfârşit: “Tata a avut noroc că fratele meu, Constantin, care este cu 13 ani mai mare decât mine, lucra în Armată şi se cunoştea cu Gheorghe Maurer. Acesta a intervenit la Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele României din acea perioadă, i-a spus exact ce s-a întâmplat şi cum a căzut la mijloc. La ora 9.00 a plecat de la biroul lui, iar la 11.00 l-au repus pe tata în drepturi la bancă, aşa cum era normal să se întâmple! Tata a mai trăit până la 77 de ani”, a mai povestit Nasty. După câţiva ani, Ilie a aflat numele celui care îi transformase părintele în sac de box: “Pe miliţianul care l-a bătut pe tata am vrut să-l calc cu maşina. Am auzit că a fugit din ţară de frica mea… Pe tata l-am scos aproape mort din arest, săracul! Era într-o asemenea stare că, atunci când a ieşit în stradă, a leşinat imediat după ce a auzit un claxonat mai strident al unei maşini”.

BNR-tramvaiul-20-lipscani
Sediul BNR, la momentul atacului

Toţi cei patru bărbaţi din “lotul Ioanid”, adică Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, fratele lui Alexandru, Igor Sevianu şi Haralambie Obedeanu au fost prinşi după două luni febrile de căutări. Au fost condamnaţi la moarte şi executaţi pe 18 februarie 1960, la Penitenciarul Jilava. Singura femeie, Monica Sevianu, a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă comutată la 25 de ani. A ieşit însă din închisoare în 1964, când a beneficiat de o amnistie dată de Nicolae Ceauşescu.

Astăzi, pelicula “Closer to the moon”, care rulează în cinematografele din întreaga ţară, are la bază povestea jafului care în 1959 a uluit Bucureştiul. Cu un buget de 7 milioane de dolari, filmul s-a bucurat de succes încă de la lansarea-test, care a avut loc în SUA.

Curios din fire, şi Ilie Năstase şi-a cumpărat bilet: “Am văzut filmul, mi-a plăcut… Culmea, am râs mult. Vă recomand să-l vedeţi, este o peliculă bună! Nu reflectă chiar realitatea, dar trebuie să recunosc că este un film extraordinar”.

 

blank