Ca urmare a faptului că băncile au încredere în împrumutător, în acest caz Ministerul Finanțelor Publice (MFP) care a emis certificate de trezorerie cu discount cu maturitatea reziduală la cinci luni, acestea sunt dispuse să-și investească banii în obligațiuni de stat și să și plătească pentru asta, în acest caz prin dobândă negativă.
Mai pe scurt, la momentul răscumpărării obligațiunilor, băncile vor primi mai puțini bani înapoi (suma investită minus cuantumul diferenței generată de dobânda negativă). Investitorii au însă siguranța că astfel rambursarea va avea loc.
Se vorbește de siguranță tot mai mult, în condițiile în care Banca Central Europeană (BCE), de câțiva ani buni de zile, prin așa-numita relaxare cantitativă, plasează bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, astfel încât să încurajeze creditarea.
Iar asta se întâmplă, potrivit precizărilor făcute de Ion Radu Zilișteanu, profesor de economie, fix în timpul crizelor financiare. În acel context, precizează el, uneori apare așa-numita deflație, în fapt o inflație negativă.
În momentul în care își face apariția inflația negativă, spune profesorul de economie, nimeni nu mai vrea să economisească pentru că economia nu funcționează cum trebuie. Atunci intervin băncile centrale care introduc bani în piață.
Faptul că România a reușit să se împrumute pentru prima dată la dobânzi negative, la șase luni, este tocmai pentru că mediul de dobânzi în euro este foarte scăzut.
„În timpul crizelor financiare, câteodată apare așa-numita deflație, care este inflație negativă. În momentul în care este inflație negativă, nimeni nu mai vrea să economisească, că nu are sens, economia merge prost și, atunci, în general, băncile centrale aruncă bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, ca să încurajeze creditarea. Este ceea ce face Banca Central Europeană (BCE) de câțiva ani buni de zile, cu așa-numita relaxare cantitativă. Dați bani în piață, pe cale de consecință dobânzi negative. Dobânda de politică monetară a BCE este zero.
Dacă ne vom uita la EURIBOR, vom observa că acesta este negativ. Ce înseamnă asta? Dacă îi dăm 100 de euro cuiva, primim înapoi 90. Investitorii, în condițiile acestea economice precare, preferă să-și plaseze banii chiar cu dobândă negativă, dar au siguranța împrumutătorului. Adică statul român în cazul de față. Atunci când piața o permite, așa cum a permis acum, te poți împrumuta la dobândă negativă”, a declarat pentru Gândul.info, Ion Radu Zilișteanu, profesor de economie.
„Trebuie să plătesc băncii anumite sume ca să-mi țin banii în bancă”
Analistul financiar, Ciprian Bârsan, explică în detaliu mecanismul dobânzii negative și precizează că aceasta este o tendință la nivel global, nicidecum performanțele României.
Asta în condițiile în care, până nu demult, practica era tocmai inversă, și anume recuperarea sumelor investite plus dobânda.
„Eu, Ciprian Bârsan, trebuie să plătesc băncii anumite sume ca să-mi țin banii în bancă. Asta înseamnă dobândă negativă. Practic, până acum, practica normală era să primesc eu niște bani, pentru țin banii într-un depozit la o bancă și banca se folosește de ei. În aceste condiții, dacă sunt obligațiuni de stat, Ministerul Finanțelor Publice. (…) În asemenea situații, practic eu trebuie să plătesc statului niște bani, pentru ca statul să-mi dea acele obligațiuni. Până acum, definiția obligațiunii era că sunt instrumente financiare cu venit fix, în sensul în care de la emisiunea obligațiunii se știa valoarea cuponului, plătită conform prospectului de emisiune. În asemenea condiții, MFP a început să primească bani ca să emită aceste obligațiuni”, a mărturisit pentru Gândul.info, Ciprian Bârsan.
El recunoaște că această situație este o premieră pentru țara noastră, dar a explicat totodată că există precedente pentru alte țări vecine.
„În România se întâmplă pentru prima dată lucrul acesta. În urmă cu câteva luni, poate chiar șase luni, Grecia a fost prima țară care s-a împrumutat la dobândă negativă și acum o lună de zile Polonia a fost a doua țară (n.r. – 0,4%). Din ceea ce știu, practic, pe continent, cred că suntem a treia țară care se împrumută cu dobândă negativă”, a MAI precizat analistul financiar. „Este o tendință la nivel global, lucrul acesta. Nu sunt performanțele României”.
În contrapartidă, Zilișteanu spune că tocmai pentru că investitorii au căpătat încredere în guvernul Orban, au acceptat împrumutul cu dobândă negativă.
„Dacă investitorii nu au încredere în tine, nu-ți vor da un împrumut cu dobândă negativă. Ei au căpătat încredere în statul român, odată cu venirea acestui guvern. Afirmațiile ministrului de Finanțe sunt corecte. Florin Cîțu a declarat asta pe bună dreptate”, a conchis profesorul de economie.
„Toate dobânzile în euro, în special la scadențele scurte, sunt negative”
Și Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, a comentat pe tema dobânzilor negative, și confirmă abundența de lichiditate în piața zonei euro.
„Toate dobânzile în euro, în special la scadențele scurte, sunt negative. Ele sunt generate de dobânzi foarte mici în piețele internaționale. Banca Central Europeană (BCE) păstrează dobânzile foarte scăzute, la zero sau chiar negative și, în contextul acesta, este este o abundență de lichiditate în piața zonei euro.
Emisiunile de titluri de stat pe termen scurt în special, dar și la scandențe mai lungi chiar, în cazul unor anumite state, spre exemplu Germania, la 10 ani, au dobânzi negative. Inclusiv Grecia, la scadențe scurte, are dobânzi negative. Dobânda la șase luni, în euro, este negativă peste tot în Europa. Dobânzile sunt extrem de scăzute de mulți ani. Polonia are -0,4% la șase luni. Mediul de dobânzi în euro este foarte scăzut, de aceea reușim să ne împrumutăm și noi la dobânzi foarte scăzute”, a afirmat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru.
„Povara împrumuturilor nu mai este «aruncată» pe generaţiile viitoare”
Joi, 27 februarie 2020, România reușea să se împrumute pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative, era anunțul făcut în deschiderea şedinţei de Guvern, de ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu.
Conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, joi, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de – 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la cinci luni.
Valoarea nominală a emisiunii a fost de 150 de milioane de euro, iar băncile au transmis oferte în sumă de 229.077.814 euro.
„Azi avem o veste bună, o veste istorică pentru România. Azi, pentru prima oară în istorie, România s-a împrumutat cu dobânzi negative în euro, aşa cum fac alte ţări dezvoltate, ceea ce arată foarte clar un semn din partea investitorilor că tot ce am făcut până acum este apreciat şi ceea ce am spus că vom face în continuare este apreciat. Investitorii au încredere în România”, a subliniat Cîţu, citat de Agerpres.
Acesta a explicat că prin dobânzi negative, povara împrumuturilor nu mai este „aruncată” pe generaţiile viitoare, iar România dă înapoi mai puţini bani decât a luat.
„România se împrumută la dobânzi negative în euro. Este o performanţă istorică. Ce înseamnă dobânzi negative? Înseamnă că, dacă ne împrumutăm un leu, trebuie să dăm înapoi 90 de bani. Nu mai aruncăm povara împrumuturilor pe generaţiile viitoare, le dăm înapoi mai puţini bani. Acest lucru îl făceau ţări cu rating mai mare decât România. Noi am reuşit, cu guvern interimar, cu situaţia din România, am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi negative, ceea ce este o performanţă istorică”, a explicat Florin Cîţu.