Life, Stiri

Ce este stresul, aliat sau inamic la locul de muncă?!

Ştiai că îl poţi gestiona în favoarea ta?

 stres

Locul de muncă este parte din viaţa noastră, fie că ne place sau nu. Astfel, şi stresul devine o parte firească a vieţii, acesta fiind modalitatea în care corpul nostru răspunde solicitărilor din viaţa profesională.

Câteodată se întâmplă ca reacţiile noastre să fie exagerate, generând stări anxioase, boli psihosomatice, disconfort, iritabilitate şi alte complicatii mintale şi fizice. Acest lucru nu trebuie să ne conducă la ideea că stresul trebuie eliminat, ci la faptul că trebuie să învăţăm să-l gestionăm eficient.

Nivelul de stres depinde de fiecare individ Reacţia noastră la stres este subiectivă, depinzând de importanţa pe care o atribuie fiecare persoană în parte activităţii profesionale, dar şi vieţii de zi cu zi în general. Solicitările pot produce stresul psihic doar dacă individul anticipează faptul că nu va fi capabil să le facă faţă. Anticipând consecinţele, ne putem modifica starea de stres fie prin evitarea solicitărilor, fie prin îndeplinirea acestora cu un consum nervos tolerabil, fie schimbându-ne optica asupra solicitărilor, minimalizându-le.

Se vorbeşte şi despre stresul de subsolicitare prin monotonie, rutină, lipsa de stimulare şi informaţie care împiedică individul să-şi manifeste toate posibilităţile, să-şi mobilizeze şi să-şi folosească resursele.

Cum gestionezi situaţia? Pentru a gestiona eficient stresul trebuie să învăţăm strategii de adaptare prin care să urmărim: reducerea condiţiilor stresante de la serviciu şi din viaţa personală; tehnici de dezvoltare a toleranţei la stres; menţinerea unei imagini pozitive despre viaţă şi sine; menţinerea echilibrului emoţional; dezvoltarea unor relaţii satisfăcătoare cu cei din jur.

Recuperarea dintr-o boală determinată de stres depinde de o varietate de factori din viaţa noastră, mulţi dintre aceştia fiind determinaţi genetic (rasă, sex, antecedente familiale), iar alţii ce ţin de aspectele economice, stereotipii culturale, prejudecăţi sociale etc. Abilitatea unei persoane de a rămâne sănătoasă în condiţii de stres demonstrează la persoana respectivă trăsături de personalitate care îi întăresc capacitatea de adaptare. Aceste trăsături de personalitate includ şi încrederea în importanţa lucrurilor pe care le face, credinţa că are putere să influenţeze lucrurile şi evenimentele, o viziune asupra schimbărilor din viaţă ca fiind oportunităţi şi nu ameninţări.

Aşadar, ideea de a preveni în totalitate stresul din viaţa profesională este pe cât de imposibilă, pe atât de nedorită deoarece stresul rămâne un stimul important în creşterea şi dezvoltarea umană şi a creativităţii acestuia. O existenţă bogată în interese şi preocupări  nu ne fereşte de trăirea unor stresuri psihice intense, dar ne permite să le depăşim fără mari costuri energetice.

Stresul poate fi şi bun! Nivelul de stres optim conduce la: un nivel crescut de motivaţie; sentimenul de mobilizare; un nivel ridicat de energie; culegerea şi procesarea mai rapidă a informaţiilor; luarea unor decizii sănătoase; acţiuni eficiente şi creşterea productivităţii personale.

Consecinţele stresului: creşterea colesterolului şi a acizilor graşi sangvini; creşterea presiunii arteriale; dureri articulare şi inflamaţii; creşterea glicemiei; scăderea imunităţii; creşterea metabolismului; tahicardie; creşterea acidităţii gastice etc.

blank