Angela Gallo moaşă şi fotografă de naşteri din Melbourne a ales să nască a doua oară acasă, doar în prezența soțului și cu moașa. Gallo afirmă că prima naștere a fost foarte grea: „Când am născut prima dată, nu îmi înţelegeam corpul atât de bine la nivel fiziologic şi prin asta m-am sabotat singură”, mi-a spus Gallo. După care mi-a relatat că prima ei naştere, care avusese loc la spital, a fost un „şir de intervenţii” care începuse cu 20 de ore de travaliu şi s-a terminat cu administrarea de pitocină pentru stimularea contracţiilor, o anestezie epidurală, trei ore de efort fără niciun rezultat şi o naştere prin extracţie”.

Experiența celei de-a doua nașteri a convins-o să recomande tuturor femeilor masturbarea în timpul travaliului:

„Când mă apropiam de tranziţie, spre sfârşitul travaliului, mă simţeam foarte vulnerabilă şi stresată. Am intrat la duş, ca să mă relaxez, iar soţul meu m-a întrebat dacă nu mi-ar plăcea să facem sex. Am spus nu, dar mi-am adus aminte că pot să mă masturbez. Imediat cum am început să îmi stimulez clitorisul, perioadele dintre contracţii au devenit mai plăcute şi puteam să împing cu mai multă forţă.” Gallo spune că masturbarea în timpul naşterii i-a dat mai mult o senzaţie de calm, decât satisfacţie sexuală.

Se pare că, în momentul de față, există chiar un curent de idei, printre femei, legate de stimularea libidoului ca proces de ușurare a travaliului și chiar al ieșirii copilului, pur și simplu. Kate Dimpfl, fondatoarea asociaţiei Holistic Childbirth, spune că hormonii eliberaţi în timpul naşterii sunt identici cu cei din timpul actului sexual.

Dimpfl se referă la oxitocină, un hormon al cărui nume înseamnă „naştere lină” în greacă. Oxitocina este eliberată în timpul excitaţiei sexuale şi orgasmului, dar şi în timpul naşterii, contactului cu nou născutul şi alăptării. Odată cu oxitocina, organismul eliberează şi o doză de endorfine, care calmează durerile.

Medicamentele sintetice, precum pitocina, cel mai utilizat medicament în timpul naşterilor la spital, emulează oxitocina şi crează contracţii mai puternice şi mai frecvente decât hormonul natural şi necesită anestezie epidurală în continuare. Pe măsură ce nivelul de adrenalină creşte în timpul travaliului, aceasta inhibă producţia de oxitocină şi redirecţionează fluxul sanguin departe de uter, ceea ce nu face decât să întârzie naşterea. În asemenea cazuri se ajunge de obicei la naşteri prin extracţie sau prin cezariană.

„Cele mai multe femei nu au niciun merit asupra naşterii, pentru că sunt ignorante în privinţa propriului corp”, mi-a spus Dimpfl. „Naşterea e pur şi simplu un proces prin care corpul tău redirecţionează tot efortul către expulzarea copilului.”

Site-ul lui Shanley e plin de poveşti despre femei care îşi sărută partenerii, fac sex şi ating orgasmul în timpul naşterii acasă. Cu toate că nu o să găseşti prea mulţi experţi medicali care să susţină naşterile neasistate – adică cele care au loc acasă, în absenţa unei asistente, unui medic sau a unei moaşe – filosofia lui Shanley se trage dintr-o tradiţie care a existat de mii de ani, dar a fost eclipsată în ultimele secole: cele mai multe naşteri pot avea loc în mod natural, fără intervenţii medicale.