Actualitate, Featured

Ce a fost în decembrie 1989 în București, și cum este acum, la 3 dceni de la Revoluție

A fost o ceremonie de comemorare cu scandal și violențe, la 30 de ani de la  Revoluție în București. S-a întâmplat sâmbătă la troița din Piața Universității, unde au mers să depună coroane de flori președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și alte personalități. Gelu Voican Voiculescu, judecat alături de Ion Iliescu în Dosarul din Revoluție, a fost lovit cu o cârjă şi a plecat din piaţă cu capul plin de sânge.

Trei deceni de la Revoluție 

Venit sa depună o coroană de flori la troița de la Universitate, Gelu Voican Voiculescu a stârnit furia câtorva oameni prezenți acolo. Aceștia au început să-l huiduie și să-l îmbrâncească, moment în care fostul viceprim-ministru din guvernul Petre Roman s-a ales cu o rană la cap, după ce a fost lovit cu o cârjă. Gelu Voican Voiculescu a fost scos din mulțime de forțele de ordine şi condus la maşină, fără să rostească un cuvânt, vizibil şocat de incident.

Revoluționarii, apel către Klaus Iohannis: oamenii cer desființarea Institutului Revoluției
Ceremoniile de la Piața Universitații au început puțin după ora 11:00, când președintele Klaus Iohannis a venit să depună o coroană de flori și să aducă un omagiu eroilor Revoluției din 1989.

Președintele a stat apoi de vorbă cu câțiva dintre cei prezenți la eveniment.

„Domnule președinte, sunt rănit în Revoluție, nu știu nici până acum, de 30 de ani, ce rost are Institutul Revoluției. Dacă se poate legal, trebuie desființat”, i-a spus președintelui un revoluționar.

„E în subordinea Senatului”, i-a răspuns Klaus Iohannis.

„Institutul trebuie desființat, că acolo se iau niște bani”, a insistat revoluționarul.

A urmat apoi o ceremonie religioasă.

Au venit sa depuna coroane de flori reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari, ai ministerelor, premierul, dar și alți oameni politici.

Și premierul Ludovic Orban a avut parte de interpelări din partea revoluționarilor.

„Vrem și noi să vedem cu ce ne ajutați să ne recăpătăm demnitatea, să terminăm cu corupția. Să nu mai fie luptele astea! Și să nu mai fim călcați în picioare!” – i-a spus unul dintre ei.

„Istoria se scrie fals!” 
Zeci de oameni au luat parte la ceremonia de comemorare a evenimentelor sângeroase de acum 30 de ani.

– Am venit în memoria eroilor noștri, care au murit pe 21 decembrie, pentru ca noi să fim liberi, pentru ca copiii și nepoții meiu să ducă o viață omenească, demnă, pentru că ce se întâmpla atunci era o catastrofă, spune o femeie.

– Cum vedeți tara?

– Din păcate, nu sunt lucruri foarte bune. Jertfa acestor eroi a fost în mare parte irosită, spune femeia dezamăgită.

***

– I-ați adus și pe cei mici…

– Da, pentru că țara va merge înainte când copiii știu ce s-a întâmplat în istorie și e bine să conștientizeze jertfa făcută de cei căzuti la Revoluție, spune un bărbat.

***

Mariana Farcău s-a numărat printre revoluționarii din 1989.

„Am făcut această coroană pentru că 30 de ani reprezintă lupta noastră pentru morții de la Timișoara. Curtea CEDO a statuat că există criminali în România. Ei mai sunt în viață, nu vrem să-i linșăm, dar vrem o scuză pentru 43 de cadavre furate de la Timișoara. Și eu am fost între cadavrele de la Timișoara, fiind împușcată. Noroc că m-au luat și m-au scăpat. Istoria se scrie fals, iar criminalii Revoluției sunt printre noi, avansați!”, spune femeia și plânge.

Ce s-a întâmplat în București la 21 decembrie 1989
21 decembrie 1989 a însemnat începutul revoluției și în București, după ce scânteia revoltei populare fusese aprinsă la Timișoara, primul oraş liber de comunism.

București, 21 decembrie 1989

Orele 09:00-11:00 – În fața Comitetului Central al PCR apar manifestanți la un miting oficial, cerut de Nicolae Ceaușescu însuși.

Ora 11:00 – Începe mitingul de susținere a șefului Partidului Comunist Român și a regimului.

Ora 12:06 – Dictatorul Ceaușescu apare la balconul clădirii și se adresează mulțimii anunțând sporirea salariilor și unele înlesniri. Este șocat să constate că este huiduit. Transmisiunea TVR se întrerupe.

Orele 12:00-12:30 – Incidentul televizat dă semnalul solidarității cu Timișoara la Cluj, Brașov, Sibiu, Iaşi. Sute de manifestanți vor cădea victimă represiunii în orele următoare.

Orele 12:10 – 13:00 – Potrivit procurorilor care se ocupă de dosarul Revoluției, la București, mai multe persoane au înțepat manifestanți, mai ales pe femei, cu obiecte ascuțite, ca să provoace dezordine. Pentru protejarea oficialilor, o autospecială MApN a emis un sunet de panică, sunet de joasă frecvență. Acesta a dispersat rapid şi în haos mulțimea.

Orele 13:00-14:00 Cei mai curajoși dintre demonstranți rămân în grupuri în Piața Universității, Piața Romană și Piața Unirii. Li se adaugă alți bucureșteni în semn de solidaritate cu Timișoara.

Orele 14:00 -16:00 Dispozitivul de apărare al CC al PCR este suplimentat cu trupe MApN, de Interne și de Securitate. Apar transportoare blidate, ulterior și 6 mașini de pompieri, trupe din Gărzile Patriotice.

Ora 16:00 – În fața Hotelului Intercontinental, șoferul unui camion MApN pierde controlul autovehiculului și intră din plin în mulțime. Mor 7 demonstranți, 8 oameni sunt răniți.

Ora 18:00 – Cei 2.000 de manifestanți din Piața Universității ridică în faţa dispozitivului militar de-a lungul b-dului Magheru, din mobilier stradal, tomberoane, apoi câteva automobile, o baricadă.

Ora 19:30 – Un TAB care a intrat în baricadă a fost capturat de demonstranți și a fost incendiat. Niciun soldat nu a fost rănit.

Ora 20:00 – Forțele represive încep să tragă în demonstranți, foc cu foc. Se fac arestări.

Ora 22:00 – În urma tentativelor eșuate de îndepărtare a baricadei, dispozitivului de apărare al Comitetului Central al PCR i se alătură peste 780 elevi militari.

Ora 23:00 – Ministrul apărării, Vasile Milea, ordonă îndepărtarea baricadei cu tancurile. Demonstranții sunt bătuți de milițieni, securiști în civil, soldați. Unii sunt împușcați în cap, la zidul Universității. Alții încearcă să scape la metrou, dar sunt prinși, bătuți și încărcați în dube.

Orele 23:30 – 02:00 – Continuă torturarea demonstranților prinși pe străzile adiacente Pieței Universității și de-a lungul peronului de la metrou. Treptele stației sunt pline de sânge.

Cei 1.245 de arestați sunt duși la Miliția Capitalei, în câteva secții de Miliție și unități de Securitate. În jur de 700 ajung la Penitenciarul Jilava. Printre ei, și copii. Continuă tortura și relele tratamente.

În loc de epilog
Gelu Voican Voiculescu a depus plângere pe numele agresorului din Piaţa Universităţii. Fostul politician a părăsit Secția 1 de Poliție într-o autospecială, fără să facă vreo declarație. Bărbatul de 68 de ani care l-a lovit cu o cârjă a fost identificat şi urma să fie audiat la poliție.

Un alt subiect de controversă – concertul dedicat eroilor Revoluției și organizat de Institutul Revoluției condus de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu. În cele din urmă, a fost anulat. Evenimentul a fost aspru criticat de mai multe grupări civice, pe motiv că ar fi o jignire adusă memoriei martirilor revoluție.

Șapte organizații non guvernamentale au tras un semnal public în legătură cu evenimentul organizat de Institutul Revoluției Române duminică, în Piața George Enescu din Capitală. Un concert la care erau anunțați artiști precum Holograf, VUNK. Andra, Corina Chiriac, Irina Loghin sau Silvia Chifiriuc – soția lui Petre Roman, și el cercetat până anul acesta în dosarul Revoluției, dar scos de sub urmărire penală odată cu trimiterea cazului în judecată.

Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu conduc Institutul din Revoluție Române în calitate de președinte, respectiv director general, conform site-ului oficial. Sunt inculpați și trmiși în judecată, de anul acesta, în dosarul Revoluției. Procurorii îi acuză că în decembrie 1989 ar fi manipulat populația și armata pentru a-și securiza preluarea puterii odată cu prăbușirea regimului comunist, iar asta ar fi dus la mii de morți și răniți. Alături de ei, din conducere mai face parte, în calitate de secretar general, Emilian Cutean, fost șef al Secretariatul General al Revoluționarilor, condamnat pentru fraudă cu certificate de revoluționar.

Fostul președinte Ion Iliescu a avut, sâmbătă, o reacție pe blog. „M-am opus organizării unui concert pentru victimele Revoluției, însă Institutul Revoluției a trecut peste opinia mea!”, susține fostul președinte, deși în principiu nu i s-ar fi părut în neregulă un concert în apropierea locului unde au murit oameni, motivând că și la Timișoara s-a întâmplat. Ion Iliescu a avut o reacție și în cazul agresării lui Voican Voiculescu, condamnând incidentul violent.

La 21 decembrie 2019, președintele Klaus Iohannis și-a preluat, oficial, cel de-al doilea mandat. A depus jurământul, în cadrul unei ceremonii speciale în ședința solemnă a Parlmentului. Un moment simbolic și o confirmare a democrației pentru care s-a murit, uneori absurd și de neînțeles, în urmă cu 30 de ani. În discursul de după depunerea jurământului, președintele a vorbit despre prioritățile noului său mandat: „Obiectivul meu fundamental e de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală cu toți. O voce puternică în Europa și în lume”.

 

blank