CCR a făcut publică luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admis sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.

Ei au precizat că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a Constituției.

CCR susţine că parlamentarii pot depune semnăturile pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură atât în original, cât şi în copie prin telex, fax, fotocopiere, scanare, fotografiere, subliniind că nu este de competenţa sa să verifice dacă listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri.

”Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură (…) Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Constituția și regulamentul ședințelor comune nu arată modalitatea în care trebuie depuse semnăturile

CCR explică în motivarea deciziei că nici Constituţia, nici Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse în original sau copie (telex, fax, fotocopiere, scanare, fotografiere etc).

„ Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse, în original sau copie (telex, fax, fotocopiere, scanare, fotografiere etc).”

Una din problemele semnalate de Guvern era faptul că tabelele iniţiale de semnături aveau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.

Cîțu rămâne în afara jocului politic

Practic, CCR l-a lăsat în afara jocului pe Florin Cîțu care, în data de 28 septembrie 2021, declara, înainte de motivarea CCR, că i s-a dat dreptate de către acest for.

„În primul rând trebuie să așteptăm motivarea deciziei CCR. Știți foarte bine că o decizie a CCR trebuie, în integralitatea ei, respectată de toată lumea, inclusiv de Parlamentul României. Putem să interpretăm, eu spun că mi-a dat dreptate CCR, a spus că este conflict juridic. După aceea spune, pentru a închide această problemă trebuie să meargă la vot și singura soluție este să fie respinsă, dar asta este ce văd eu”, declarase în urmă cu două săptămâni Florin Cîțu.

Ce a făcut „echipacâștigătoare” din PNL a fost „ un joc la rupere” care să amâne votarea moțiunii USR-AUR până după ce a trecut congresul PNL. Nu au existat semnături false sau „alte snoave” care fuseseră atunci aruncate de liberalii din echipa câștigătoare în mediul public.

Le-a ieșit cu prețul unui act neconstituțional. Dar tot degeaba, pentru că guvernul Cîțu a picat la moțiunea de cenzură depusă ulterior de PSD după moțiunea USR-AUR de la începutul lunii septembrie, și votată pe 5 octombrie.

Premierul a afirmat că, în caz contrar, „vom apela la CCR din nou și veți vedea că vom avea dreptate”. Florin Cîțu se temea că CCR nu va constata conflictul juridic. Lucru pe care l-a și făcut, dar a transmis că nu se ocupă și nu are ca atribuții verificarea autenticității semnăturilor celor care inițiază moțiunea.

Nici Orban nu scapă nevinovat în această „afacere”

O palmă serioasă pentru un premier care promisese o guvernare liberală de 8 ani și se ține de tertipuri de administrator de bloc.

Ba mai mult, CCR a constatat că acest conflict a fost produs de faptul că moțiunea nu a fost comunicată la timp către Guvern.

Astfel, CCR îl vede vinovat atât pe Orban, ca în loc să respecte norma constituțională (și să trimită moțiunea la guvern exact în momentul în care a primit-o), a încercat să respecte regulamentul parlamentului, convocând birourile permanente reunite, dar acestea au fost tergiversate, cât și pe cei din birourile permanente reunite pentru că din motive de „conflict politic” au tergiversat procedura și deci au încălcat constituția.

Important aici e că CCR menționează că deși ambele obligații, atât ce reiese din Constituție, cât și cea care reiese din Regulament, trebuie respectate, acestea nu sunt obligații succesive, ci obligații distincte.

Blatul dintre PNL și PSD este deja evident doar din asta, pentru că ele sunt cele două partide care s-au asigurat că nu există cvorum și deci au încălcat constituția.
CCR a constatat că nu contează care sunt procedurile interne.
Astfel, normele constituționale au prioritate. Rezultă că oricât și-ar dori o majoritate să blocheze o moțiune de cenzură prin tot felul de tertipuri, acest lucru nu este constituțional.