CCR analizează sesizarea lui Sorin Grindeanu privind OUG SAFE. Miza: limitele unui guvern demis

Curtea Constituțională a României (CCR) analizează sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța de Urgență nr. 38/2026 referitoare la programul SAFE, act normativ adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură.

CCR analizează sesizarea depusă de Grindeanu.  Cazul este considerat important deoarece ar putea clarifica limitele constituționale ale atribuțiilor unui guvern rămas în funcție cu puteri restrânse după pierderea sprijinului parlamentar. Decizia CCR este așteptată să stabilească dacă Executivul a depășit sau nu cadrul constituțional prin adoptarea ordonanței.

Ce contestă Sorin Grindeanu

Sesizarea depusă de liderul PSD invocă existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Potrivit documentului transmis Curții Constituționale, Sorin Grindeanu susține că Executivul a adoptat și a transmis spre publicare OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026.

În opinia sa, după acel moment Guvernul putea gestiona doar activitățile curente și nu mai avea competența de a emite ordonanțe de urgență.

În sesizare, Grindeanu argumentează că Executivul a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară și că acest lucru ar fi afectat echilibrul constituțional dintre puterile statului. El solicită CCR să constate existența conflictului și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

Cum a fost adoptată ordonanța

Programul SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) este legat de investiții și mecanisme de finanțare în domeniul apărării și al securității europene.

Potrivit cronologiei prezentate în documentele analizate de Curte, proiectul ordonanței a fost aprobat inițial de Cabinetul Bolojan pe 4 mai 2026, cu o zi înainte de adoptarea moțiunii de cenzură.

Ulterior, după apariția unor modificări și după obținerea unui nou aviz al Consiliului Legislativ, Guvernul a reintrodus actul pe ordinea de zi și a adoptat forma finală pe 8 mai, când se afla deja într-o situație constituțională diferită.

Sorin Grindeanu susține că modificările operate după căderea Guvernului reprezintă unul dintre elementele centrale ale conflictului invocat. În documentele depuse la CCR se arată că proiectul a fost extins semnificativ înainte de adoptarea formei finale.

Reacția lui Ilie Bolojan

Ilie Bolojan a respins acuzațiile formulate de liderul PSD și a susținut că demersul reprezintă o inițiativă cu caracter politic.

Premierul interimar a declarat că sesizarea este „o acțiune de imagine”, afirmând că disputa a apărut pe fondul tensiunilor generate după căderea Executivului și în contextul negocierilor politice privind formarea unui nou guvern.

Guvernul a susținut că măsurile adoptate au fost necesare pentru implementarea programului SAFE și pentru respectarea calendarului aferent proiectelor din domeniul securității și apărării.

De ce este importantă decizia CCR

Hotărârea Curții Constituționale ar putea avea efecte care depășesc cazul concret al programului SAFE.

Judecătorii constituționali sunt chemați să stabilească dacă un guvern demis prin moțiune de cenzură poate adopta ordonanțe de urgență și în ce condiții poate interveni asupra unor proiecte aflate deja în circuitul legislativ.

O eventuală decizie de admitere a sesizării ar putea crea un precedent relevant pentru viitoarele situații de interimat guvernamental.

De asemenea, verdictul CCR ar putea influența modul în care vor fi interpretate pe viitor raporturile dintre Parlament și Executiv în perioade de instabilitate politică.