Peste jumătate dintre români au încredere în UE, însă sunt pesimişti în privinţa aderării la Schengen, relevă datele unui sondaj realizat de Comisia Europeană.
„Este un sondaj de opinie pe care l-am realizat împreună cu reprezentanţa din Bulgaria, pentru că cele două ţări, România şi Bulgaria, au împlinit, la 1 ianuarie 2017, 10 ani de când sunt state membre ale UE. Şi am vrut să vedem cum percep acest lucru cetăţenii celor două ţări”, a declarat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, luni, la o conferinţă de presă.
Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România a precizat că, în ceea ce priveşte încrederea în Uniunea Europeană, aceasta rămâne una din instituţiile în care cetăţenii români au cea mai mare încredere: 57%.
În Bulgaria, doar 36% este procentul privind încrederea în UE. „În ţara vecină, rezultatele sunt destul de diferite, dar ne-am uitat şi la formulările în limbile naţionale şi s-ar putea ca parte din diferenţa atât de mare, să vină din formulare”, a explicat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene.
„Dacă intrăm în detaliul cifrelor, observăm că semnalul cel mai pozitiv, faptul că 54% dintre români consideră că vocea lor este auzită în UE. Este prima dată când avem o majoritate în acest sens, iar noi am interpretat asta ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statului de cetăţeni europeni activi”, a adăugat Angela Cristea.
35% dintre români au răspuns sondajului că cel mai important lucru este legat de faptul că un membru al familiei lor şi-a găsit un loc de muncă într-o ţară din UE. Alţi 33% consideră că un avantaj este legat de faptul că că s-a obţinut acces la mai multe bunuri şi la mai multe pieţe, în timp ce 30% vorbesc despre impactul pozitiv al fondurilor UE asupra regiunii în care trăiesc.
Totuşi, românii au identificat şi dezavantaje. 67% spun că a scăzut puterea de cumpărare, 57% sunt nemulţumiţi de achiziţionarea de terenuri sau proprietăţi imobiliare de către străini, iar 56% menţionează „exodul de creiere”, adică plecarea profesioniştilor într-o altă ţară europeană pentru un loc de muncă mai bine plătit.
În privinţa aderării la zona Schengen, românii sunt mai pesimişti decât vecinii bulgari. În timp ce 45% dintre conaţionali cred că ţara noastră va adera la această zonă, în Bulgaria au dat răspuns pozitiv 77% dintre cei chestionaţi.
Lucrurile se repetă şi la aderarea la zona Euro. 55% dintre conaţionali au spus că România va adera la zona Euro, pe când 78% dintre bulgari au dat un răspuns pozitiv la aceeaşi temă.
Domeniile în care românii ar dori ca UE să conclucreze îndeaproape, care ar trebui să fie prioritatea pe care să se concetreze în viitor UE sunt: ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică – 62%, sănătatea – 43%, migraţia – 35%, educaţia – 35% şi protecţia mediului: 30%.
„Dacă ar fi să extragem trei mesaje cheie din aceste rezultate, acestea sunt următoarele: în primul rând, românii devin cetăţeni europeni activi şi sunt de părere că opinia lor este auzită, că începe să fie auzită la Bruxelles. În al doilea rând, dacă ne uităm la dezbaterea cea mai fierbinte care se află acum pe agenda UE, cea privind viitoarea arhitectură a Uniunii Europene cu 27 de state membre, vedem o aliniere perfectă a dorinţelor românilor cu cele ale Comisiei Europene, aşa cum au fost ele exprimate de preşedintele Juncker în luna septembrie, respectiv o preferinţă clară pentru scenariul 6 privind viitorul UE: scenariul unitate pentru toţi. În al treilea rând, dacă ne gândim la programul de lucru al Comisiei Europene pe următorii doi ani, care poartă acum numele Road to Sibiu, ce vedem este că pentru români, principalele priorităţi pentru această preşedinţie ar trebui să fie politicile de coeziune, agricolă, securitatea şi migraţia, dar şi aderarea la spaţiul Schengen şi încheierea MCV”, a conchis Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.