Străzile Bucureştiului spun nenumărate poveşti, însă cele mai atractive sunt cele despre fantomele care, zice-se, le bântuie de ani de zile. Edificiul colosal ridicat în Epoca de Aur, Casa Poporului a dat naştere unor mituri dintre cele mai bizare.
Construcţia Palatului Parlamentului a început cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al Capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Au fost rase de pe harta Bucureştiului clădiri importante, printre care Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale sau Stadionul Republicii.
În urmă cu 34 de ani au început lucrările pe cel mai mare șantier din România, unde lucrau zi de zi peste 25.000 de oameni, câte 24 de ore zilnic, în schimburi. Ridicarea Casei Poporului a „mutilat“ Capitala, dar şi zeci de destine. Edificiul poate fi considerat cu uşurinţă o piatră de mormânt gigantică pentru un cartier care, până în urmă cu 30 de ani, părea desprins din perioada interbelică.
S-a vorbit mult despre lucratorii care si-au gasit sfarsitul pe cel mai mare santier al tarii. Documentele confirma 27 de morti in accidente de munca, insa au circulat si inca circula zvonuri legate de muncitori ucisi, pentru a pastra tacerea asupra unor tuneluri sau camere secrete de aici.
Muncitorii de pe şantier au lăsat în urma lor poveşti cutremurătoare
Potrivit historia.ro, una dintre poveştile tragice aparţine unei femei din Iaşi, care este a spus de nenumărate ori că fiul ei a murit, în urmă cu 21 de ani, pe când lucra la ridicarea Palatului Parlamentului. Bătrâna povesteşte cum copilul ei a fost dat dispărut în 1989, pe şantierul de la Casa Poporului.
Băiatul ei, Ştefan, care avea doar 27 de ani, ar fi fost zidit într-un stâlp de la intrarea în clădire. Femeia povesteşte că fiul ei terminase Liceul Negruzzi, a dat examen la Facultatea de Construcţii din Bucureşti, nu a fost admis şi astfel, s-a angajat pe şantierul de la Casa Poporului, alături de tatăl său.
De aceeaşi soartă cruntă ar fi avut parte şi o tânără zidăriţă, Ana.
Deşi multă lume nu crede în strigoi, fantome sau spirite nu se poate nega faptul că, de-a lungul timpurilor, din ce în ce mai mulţi oameni care au văzut astfel de năluci vin cu mărturii greu de ignorat.
Legendele urbane spun că Palatul Parlamentului este bântuit acut de fantomele morţilor. Apar noaptea pe coridoarele celei mai mari construcţii din Europa, rup sigilii, fluieră sau fac să ţiuie sistemele de securitate.
Personalul de noapte al clădirii povesteşte cum aceste fantome au început să-şi facă simţită prezenţa cu aproximativ 10 ani în urmă. „Anca” este una dintre ele. Potrivit relatărilor, năluca este o tânără de 20 de ani, cu o rochie de vară cu desen floral, care se arată doar personalului în uniformă şi cere ajutor.
Dincolo de zvonuri si legende, Casa Poporului ramane un important obiectiv turistic.
Clădirea are o suprafață desfășurată de 330.000 m², înscriindu-se, după World Records Academy, la capitolul „Clădiri Administrative”, pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparație se poate menționa că această clădire depășește cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt, și de aceea unele surse o caracterizează ca pe o construcție „faraonică”.
Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane, o sală de concerte.
Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.
Fenomene BIZARE în inima Bucureştiului. Locul unde simţi DURERE, apăsare în piept şi o FRICĂ inexplicabilă
Există locuri în România care îţi dau fiori numai când auzi de ele. Oriunde mergi în ţară vei descoperi o mulţime de legende şi de locuri pline de mister. Născociri sau nu, miturile se transmit de la o generaţie la alta şi sunt mereu la fel de interesante.
Unul dintre cele mai cunoscute locuri „bântuite” din Capitală este Foişorul Sinucigaşei sau Foişorul de Foc. Clădirea din inima Bucureştiului este învăluită în mister, iar legendele urbane spun că aici s-ar petrece lucruri extrem de stranii. Foişorul de Foc este unul dintre cele mai vechi imobile din Capitală, fiind construit între anii 1890-1891. Nu sunt puţine însă legendele urbane care înconjoară acest loc.
Una dintre poveştile care bântuie acest loc este cea a unui pompier care a murit în acest loc în urmă cu 105 ani. Potrivit legendelor, el a avut parte de un sfârşit ironic, mai exact prin combustie spontană.
Mai multe persoane au susţinut de-a lungul timpului că aici în fiecare zi de 9, exact cu o jumătate de oră înainte de miezul nopţii se văd prin geamurile monumentului istoric lumini stranii.
O altă legendă care este legată de Foişorul de Foc este cea a unei femei, care era convinsă că soţul ei, pompier fiind, o înşela chiar în clădire cu o spălătoreasă. Astfel că, ea a venit să-şi prindă soţul în fapt, dar din nefericire a căzut de la etajul doi şi şi-a rupt gâtul. Legenda spune că de atunci femeia bântuie Foişorul ca să găsească dovada infidelităţii soţului.
Nu se cunoaşte exact dacă în interior există sau nu demoni, pentru că nimeni n-a îndrăznit vreodată să petreacă o noapte în Foişorul Sinucigaşei.
Mulţi dintre vizitatorii muzeului Foişorul de Foc au raportat senzaţii de durere şi apăsare în piept, combinate cu o frică inexplicabilă.
Un alt mit urban face referire la un beci în care în urmă cu mulţi ani se tranşau oameni, dar după o cercetare mai atentă a locului se pare că Foişorul de Foc nu are pivniţă.
Muzeul Național al Pompierilor funcționează în cadrul Foișorului de Foc, care este o clădire de 42 metri înălțime, aflată între Obor, Calea Moșilor și Nerva-Traian, mai precis la intersecția străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand I, în imediata apropiere a bisericii Oborul-Vechi (clic pentru hartă!). Monumentul ocupă centrul unei piațete care îi poartă numele și către care mai converg și alte artere, respectiv străzile Vasile Stroescu, Iancu, Cavaler de Flondor, Zece Mese și Popp de Băsești. În trecut servea drept turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor.