Ca o consecinţă ar fi posibil să crească salariul minim
Unul din evenimentele săptămânii a fost reducerea CAS-ului la angajator pana la valoare de 15,8%, masură care ar trebui să plaseze România pe a doua poziţie în regiune din perspectiva celor mai scăzute costuri cu asigurările sociale, după Slovacia, cu 14%, şi înaintea Poloniei, cu 16,26%.
Chiar daca s-a amanat pentru 1 octombrie, macar va deveni operationala inainte de sfarsitul anului. In acest context, demiurgul bugetului, secretarul de stat Gherghina, a spus foarte clar ca sunt bani destui pentru a acoperi gaura produsa de CAS in ultimele 3 luni ale acestui an, pentru ca la buget vine o suma mult mai mare din colectarea taxei pe stâlp, dar ca anul viitor, vor trebui luate măsuri pe linia colectării.
De exemplu, salariul minim ar putea creste cu 45 de lei, de la 670 de lei net in mana la 715 lei, iar salariul mediu net ar putea si el salta cu 120 de lei, bani in mana. Dar asta numai cu conditia ca angajatorul sa transfere integral mai departe reducerea, in salariul angajatului.
Mai degraba transferul nu va fi nici integral si nici generalizat, ci va depinde de politica de stimulare a fiecarui angajator. Unii vor prefera sa creasca salariile, altii vor prefera sa bage banii suplimentari in buzunar, altii vor redirectiona economia facuta catre noi locuri de munca.
Cert e ca masura e buna numai daca putem sa-i asiguram permanenta. Adica sa n-o introducem ca sa o scoatem ulterior, sau sa o compensam cu introducerea suplimentara a si mai multor taxe. Din acest motiv e importanta si legea insolventei despre care vorbea premierul Ponta, pentru ca o data promulgata ar permite sa mai ajunga niste miliarde la buget.
Abia daca ar mai creste si colectarea, am putea vorbi cu adevarat de relaxare fiscala pentru ca n-ar trebui sa bagam taxe noi pentru a le reduce pe altele. Concluziile le veti trage singuri la sfarsitul anului cand veti vedea daca aveti sau nu mai multi bani in buzunare.