Carmen Avram susține că riscăm să pierdem prima tranță de bani din PNRR

Carmen Avram vine cu un anunţ în ceea ce priveşte PNRR. Europarlamentarul a spus în cadrul dezbaterii “România, în epoca poluării! Soluțiile momentului la problemele de mediu cum a ratat Rmânia şansa de a se dezvolta în anumite sectoare cheie.

Carmen Avram atrage atenţia cu privire la PNNR. În opinia sa, suntem singura sau, dacă nu, una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care preocuparea pentru mediu nu a devenit politică naţională.

Carmen Avram atrage atenţia cu privire la PNNR: Riscăm să pierdem prima tranşă de bani!

„Pe lângă greutăţile privind strângerea sumei, mai e şi problema timpului, pentru că între depunerea planului definitivat şi aprobarea lui trece cel puţin o lună. Mai e necesar cel puţin încă pe atât pentru primul transfer de fonduri. Deci dacă noi terminăm la jumătatea lunii octombrie, cum se aude, nu mai avem practic şanse să primim tranşa întâi în 2021, chiar dacă am presupune că banii ar fi disponibili la Comisia Europeană.

Din punctul meu de vedere, defectul principal al acestui PNRR se găseşte în substanţa lui şi în faptul că am ratat câteva ocazii extraordinare şi riscăm să ratăm alinierea la ţintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic European. Pentru că aceste măsuri pe care noi le-am trecut în document nu sunt la nivelul de ambiţie la care se aştepta CE, care a dat indicaţii clare şi strice. Adică, în principiu, noi nu trebuia să fim în situaţia de a rezolva probleme, ci să trecem la diferite sectoare la nivelul următor, bazându-ne pe inovaţie şi pe noile tehnologii de îmbunătăţire a situaţiei în care ne găsim astăzi din punctul de vedere al mediului.

Dar marea şansă pe care am ratat-o a fost când au decis să scoatem agricultura din PNRR. O eroare inadmisibilă având în vedere că nu e o noutate că România e preponderent rurală şi agricolă, că industria autohtonă, atât cât mai e, produce infim şi că aveam această mare şansă să ducem România cu un pas mai departe, transformând ţara într-un mare producător de hrană organică. Pământul acestei ţări încă ne permite. Noi folosim de patru ori mai puţine substanţe chimice decât Franţa de exemplu. Noi avem un teren care permite, şi încă mai avem biodiversitatea foarte aproape de cum ar trebui să fie. În plus, cererea de hrană organică e tot mai mare, cu fiecare an, în Europa, dar mai ales pe plan internaţional”, subliniază europarlamentarul.