După cum spunea odinioară tradiția din bătrâni, cămășile de nuntă din Ținutul Pădurenilor erau țesute cu multă migală, special pentru fetele de măritat. Straiele tradiționale erau țesute manual și împodobite cu motive populare. Acum, sunt considerate adevărate comori, păstrate în lada cu zestre moștenită de la bunici.
Victoria a strâns zeci de cămăși și articole de îmbrăcăminte tradițională, multe dintre ele moștenite de la bunica și străbunica ei din Ținutul Pădurenilor, notează Ziarul Hunedoreanului. Un loc special îl ocupă o cămașă de mireasă care a fost creată în urmă cu aproape un secol.
„Cămaşa miresei e bogat împodobită cu motive populare, cărora li se spune cocii. E compusă din ciupag, ca şi la bănăţeni, pentru că suntem la interferenţe cu ei, însă la ei nu era cusută laolaltă cu poala. Este din bumbac, cusută numai de mână, iar înfloriturii de jos a poalei îi spunem cipcă, la fel şi celei de la mâneci, cărora le spunem pumnaşi. De asemenea, la spate, cu această cămaşă se purta opregul (un şorţ)”, a explicat Victoria, pentru sursa citată.
Cojocul și brăcirile erau nelipsite din costumația fetelor de măritat. În ziua nunții, miresele din Ținutul Pădurenilor purtau o coroniță bogat împodobită cu flori, mărgele colorate și bănuți argintii. Era denumită conci sau cerc, pe care fetele îl așezau peste părul împletit.
Mai mereu, pădurenii spun că au acordat întotdeauna o atenţie deosebită tradiţiilor. Acum, însă, toate acestea ar putea dispărea.
„Nu se mai cos. Tineretul a plecat la oraș. S-au dus la școală. Merg la facultăți. S-au făcut orășeni”, a spus dezamăgită Victoria.
Cu toate că sunt depopulate, satele de munte din apropierea municipiului Hunedoara sunt atracții pentru turiștii care iubesc arta populară.