Proiectele de buget pentru 2015 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu au obţinut astăzi aprobarea CSAT. La finalul şedinţei de la Palatul Cotroceni la care a participat şi premierul Victor Ponta Administraţia Prezidenţială a transmis că „membrii Consiliului au decis ca avizarea acestora să se facă după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziţie”.

26681

 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat astăzi bugetul ipotetic “pentru primul an de război” valabil în perioada 2014-2016 ca parte a unui plan de măsuri de apărare, dar nu şi proiectele de buget pentru MApN, MAI, SRI, SIE, SPP şi STS în 2015, considerând că Guvernul nu are încă “o imagine clară” a veniturilor pentru anul viitor. Într-un comunicat trimis la finalul şedinţei conduse de preşedintele Traian Băsesu, Preşedinţia a anunţat că “„membrii Consiliului au decis ca avizarea acestora să se facă după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziţie”.

În această situaţie, pentru a avea o lege a bugetului de stat înaintea vacanţei parlamentare, ar fi necesar ca Băsescu să convoace încă o şedinţă a CSAT până la finalul mandatului său pentru a aproba proiectele de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Dacă Guvernul nu va identifica însă în următoarele săptămâni sursele de venit pe care Băsescu le-a cerut astăzi, ar urma ca adoptarea şi implicit promulgarea Legii bugetului pe 2015 să se amâne până după începerea mandatului preşedintelui ales pe 16 noiembrie, Klaus Iohannis.

Înainte de a pleca de la Cotroceni, Băsescu a cerut Guvernului în CSAT o nouă strategie energetică “prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export”.

Preşedinţia nu trasează o legătură directă între discuţia despre o nouă strategie energetică şi cea legată de criza din Ucraina, comunicatul oficial menţionând însă că “în ceea ce priveşte evaluarea consecinţelor acestei crize, membrii Consiliului au concluzionat că afectează domenii de interes strategic ale României, precum securitatea maritimă şi aeriană, economică, ameninţări asimetrice, dar şi dimensiunea politică a relaţiilor României cu statele din regiune, pe de o parte, şi cu Rusia, pe de alta”. Concluzia CSAT a fsot aceea că “pentru România, devin prioritare atât consolidarea mijloacelor proprii de apărare, cât şi a celor de politică externă”, enumerându-se concret “creşterea eficienţei raporturilor cu statele UE/NATO”, “susţinerea parcursului european al Republicii Moldova” şi “crearea unui cadru propice pentru consolidarea dialogului cu Kiev”.

În privinţa participării armatei la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în 2005, CSAT a aprobat suplimentarea numărului de militari cu 450, fără a se depăşi însă plafonul de 600. Pentru misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2015, Consiliul a validat dislocarea unui număr de 895 de militari, cu 416 mai puţini decât în 2014. MAI pe de altă parte va trimite în misiuni NATO, UE, OSCE şi ONU cu 1.183 de militari şi poliţişti, cu 392 mai mulţi decât anul acesta. “Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani”, se arată în comunicatul Preşedinţiei.