Brexitul negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxelles-ul riscă să fie respins în Camera Comunelor. Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană în martie 2019, dar criza politică de la Londra generează riscuri politice şi economice, prelungind starea de instabilitate.Situaţia generată de planul Marii Britanii privind ieşirea din Uniunea Europeană rămâne incertă. Acordul
Premierul Theresa May a anunţat de mai multe ori că se opune organizării unui nou referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană, argumentând că ar fi „erodată încrederea poporului britanic”. Un nou referendum pentru Brexitul ar diviza ţara şi mai mult crede premierul britanic, respingând şi ipoteza prelungirii negocierilor cu Uniunea Europeană.
Cetăţenii britanici s-au pronunţat la limită în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană în referendumul din 2016.
Cotidianul The Times relata recent că unii consilieri ai premierului britanic, Theresa May elaborează totuşi planuri privind organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE. Un sondaj comandat de postul Sky News arată că 53% dintre cetăţenii britanici vor organizarea unui nou referendum şi sunt favorabili rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stânga, de opoziţie), a acuzat-o pe Theresa May că a generat o amplă criză politică internă. „Este vorba de o criză constituţională al cărei arhitect este premierul.(…) Nici măcar Cabinetul guvernamental nu funcţionează. Autoritatea prim-ministrului a fost pierdută.(…). Este clar că premierul a eşuat în renegocierea Acordului Brexit, a eşuat în obţinerea garanţiilor,” a declarat Corbyn.
Theresa May a fost vizată de o moţiune de cenzură la începutul lunii decembrie, care nu a avut succes.
Theresa May a obţinut un vot de încredere în Partidul Conservator, dar rezultatul riscă să amplifice clivajul în cadrul formaţiunii. Acordul pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi supus votului Camerei Comunelor în perioada 14-20 ianuarie. Premierul Theresa May i-a îndemnat pe deputaţi să voteze ”în favoarea intereselor naţionale”. Acordul pe tema Brexit riscă să fie respins, iar, în cazul în care ar fi aprobat, Guvernul conservator ar putea pierde majoritatea parlamentară din cauza eventualei retrageri a susţinerii de către formaţiunea nord-irlandeză Partidul Democrat Unionist (DUP). Situaţia ar putea conduce la alegeri anticipate, la amânarea ieşirii Marii Britanii din UE, la un nou referendum şi chiar la anularea deciziei privind Brexit.
Uniunea Europeană nu va accepta modificarea Acordului Brexitul, deşi Theresa May ar dori renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în „serii de negocieri repetate” în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică. Theresa May a amânat deja votul parlamentar pe tema Acordului Brexitul, de teama unui eşec.
Acordul Brexit, elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles, prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord Brexitul este contestat de numeroşi politicieni britanici, iar cinci membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest. Premierul Theresa May a exprimat regretul pentru gestul lor, însă este hotărâtă să obţină aprobarea acordului.
Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor menţinerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia.
„Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, aprecia şi fostul premier laburist Tony Blair.
Lipsa unui acord cu UE ar genera pentru Marea Britanie efecte mai grave decât criza financiară. Economia Marii Britanii riscă să fie afectată mai grav decât în timpul crizei financiare, în cazul în care retragerea ţării din Uniunea Europeană se va produce „în mod dezordonat”. Într-un raport de evaluare, Banca Angliei avertiza că economia Marii Britanii riscă să se diminueze cu 8% în doar un an, comparativ cu 6,25% în timpul crizei financiare, din cauza lipsei de credibilitate a Londrei pe pieţele financiare şi a întârzierilor în procedurile vamale. Rata şomajului riscă să atingă nivelul de 7,5%.
În cazul unui Brexit produs „în mod dezordonat”, valoarea lirei sterline ar putea scădea cu 25% – ajungând aproape la paritate cu dolarul – inflaţia ar atinge 6,5%, ratele dobânzii de politică monetară vor creşte, iar preţurile locuinţelor vor scădea cu 30% în Marea Britanie. Un „Brexit dezordonat” presupune revenirea Marii Britanii la reglementările generale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), lipsa unor tratate comerciale bilaterale până în anul 2022 şi pierderea accesului Londrei la acordurile Uniunii Europene cu ţări terţe.
În cazul unui „Brexit cu efecte negative” – în care Marea Britanie va păstra accesul doar la unele acorduri UE cu naţiuni terţe – PIB-ul britanic ar putea scădea cu 3% în următorii cinci ani, preţurile caselor se vor diminua cu 14%, iar rata şomajului va atinge 5,75%, precizează Banca Angliei. Dacă Marea Britanie va putea menţine o „relaţie apropiată” cu UE, economia britanică va scădea cu doar 1%. O relaţie „mai puţin apropiată” cu Uniunea Europeană post-Brexit va genera pentru Marea Britanie o scădere a PIB-ului cu 3,75%. „Acestea sunt scenarii, nu prognoze, şi ilustrează ce se poate întâmpla, nu ceea ce este cel mai probabil să se întâmple. Aceste scenarii evidenţiază impactul Brexit în funcţie de direcţia, magnitudinea şi viteza reducerii deschiderii economiei britanice”, a explicat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.