Lucian Croitoru: Prețul aurului poate provoca surprize… nu produce profituri pentru bancă sau venituri
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, a declarat vineri că dacă Banca Centrală ar cumpăra aur de la Roșia Montană, instituția ar trebui să „aresteze banii care se creează odată cu această cantitate de aur, pentru a nu produce inflație”.
„Prin lege BNR este obligată să asigure stabilitatea prețurilor, să promoveze o politică monetară care să ducă la stabilitatea prețurilor. Decizia de cumpărare a aurului va fi subordonată acestui criteriu. Cantitățile de aur pe care le va cumpăra România nu rămân fără efecte în ceea ce privește cantitatea de bani din economie și atunci Banca Națională este obligată, dacă vrea să respecte stabilitatea prețurilor (…), va trebui să sterilizeze. Deci, în afara faptului că exista un preț de cumpărare, BNR va efectua și cheltuieli, care uneori pot fi serioase, în ceea ce privește sterilizarea acestor cumpărări. Într-o exprimare mai plastică, arestarea banilor care se creează odată cu această cantitate de aur, pentru a nu produce inflație”, a declarat Lucian Croitoru la masa rotundă organizată de comisia specială parlamentară.
Potrivit acestuia, în lume, costurile de tranzacție, de transport al aurului nu costă mult, nu sunt foarte mari, deci acesta se poate cumpăra din orice loc.
„O decizie cu fundament de cumpărare a aurului se referă la preț. BNR are întotdeauna în vedere raționalitate economică și un preț mai mic este întotdeauna mai avantajos. BNR a stopat cumpărarea de aur în anul 2000 și printre diverse motive a fost și acela legat de preț. Cu un an înainte (în 1999 — n.r.) s-a introdus TVA de 19% pentru tranzacțiile cu aur și acest lucru a făcut aurul prea scump. O decizie de cumpărare de aur are la bază și raportul dintre prețul intern și cel internațional al aurului. Se estimează că se vor produce 300 de tone de aur în decenii (la Roșia Montană — n.r.), nu într-un an-doi. Anual vor fi produse 10 tone de aur. La prețul actual ar însemna 370-400 de milioane de euro pe tonă de aur fin, de aur monetar. Această tranzacție pentru BNR nu este o tranzacție ieșită din comun. BNR face operații de acest ordin destul de des. Achiziționarea de 10 tone de aur pe an de către BNR ar însemna o creștere în primul an, dacă ar cumpăra 10 tone, de 10%, pentru că noi avem 103 tone fizice (103,7 tone n.r.) astăzi în proprietatea statului român. O creștere de 10%, de asemenea, nu este o creștere ieșită din comun. Bineînțeles că, achiziții, în aceeași cantitate, ulterior încep să devină un procent din ce în ce mai mic”, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.
Acesta a precizat că între 1990 și 2000 BNR a cumpărat 37,3 tone de aur fin. „O concluzie legată de producție este aceea că, pe an, cantitatea de aur produsă nu este în afara normalului și astfel de tranzacție nu ar fi nici în afara posibilităților Băncii Centrale a României. Dreptul de preempțiune nu înseamnă neapărat exercitarea dreptului de preempțiune, nici nu înseamnă cumpărarea de către BNR a unei anumite cantități de aur. Cumpărarea va avea în vedere câteva criterii. Avem în rezerva BNR o anumită structură pe care noi o considerăm optimă între aur, euro, dolari, DST (drepturi speciale de tragere n.r.). În general, ponderea aurului în această rezervă a oscilat între 10 și 20 la sută din rezerva internațională a României. Astăzi avem o pondere a aurului de aproximativ 10% și au fost ani când BNR a avut și 21% ponderea aurului în totalul rezervei. Ce spun aceste cifre? Că este ceva loc de cumpărare din moment ce noi am avut și considerăm că este optimă această proporție între 10 și 20 la sută. Există ceva loc pentru cumpărarea de aur. Trebuie ținut cont că este optim ca rezerva valutară a BNR să acopere cam șase luni de importuri de bunuri și servicii”, a explicat Croitoru.
De asemenea, el a mai spus că aceste cumpărări de aur ale BNR, dacă vor fi, trebuie să fie făcute în cantități care să nu deterioreze proporțiile menționate.
„Decizia de cumpărare a aurului, dacă va fi, va aparține unui Consiliu de administrație al BNR, altul decât cel de astăzi, pentru ca la anul consiliul se va reînnoi. Prețul aurului poate provoca surprize. Este foarte important să aveți în vedere că, potrivit standardelor internaționale de contabilitate, o creștere a prețului aurului provoacă un efect de evaluare pe care BNR îl pune într-un fond de rezervă. El nu produce profituri pentru bancă sau venituri. În schimb, când prețul aurului scade, el poate să producă pierderi”, a mai menționat consilierul guvernatorului BNR. (I.G.)