BNR
Economic

BNR a majorat dobânda cheie la 5,50% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%.

Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate vineri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, aşa cum s-a anticipat, urcând la 15,05%, de la 14,49% în luna precedentă, în principal sub influenţa noilor scumpiri ale alimentelor procesate şi combustibililor, parţial contrabalansate de scăderea preţurilor LFO (legume, fructe, ouă, n.r.).

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflaţiei s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15% în martie) şi peste aşteptări. Cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor, precum şi al menţinerii la valori ridicate a cotaţiilor internaţionale. Influenţe adiţionale au venit, potrivit BNR, de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotaţiei ţiţeiului, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să-şi accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1% în martie la 9,8% în iunie, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie, potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3% şi la 7,9%, de la 6,5%, respectiv 5,6%, în martie 2022.

Noile date statistice reconfirmă creşterea amplă a activităţii economice în trimestrul I 2022, cu 5,1% faţă de trimestrul IV 2021. Evoluţia a implicat o creştere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval, subliniază BNR.

În acelaşi timp, instituţia menţionează că se reconfirmă creşterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4%, de la 2,4% în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri şi servicii – care şi-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază – iar aportul secundar a fost adus de variaţia stocurilor. O contribuţie notabilă a venit şi din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât a investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât şi a construcţiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acţioneze în sensul ameliorării creşterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani, în condiţiile în care creşterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri şi servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat însă creşterea în termeni anuali, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanţei veniturilor primare.

Potrivit BNR, cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice atât în trimestrul II, cât şi în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţia PIB din trimestrul II implică o descreştere considerabilă a dinamicii lui anuale în acest interval, dar în condiţiile creşterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt reaccelerarea în perioada aprilie-mai a creşterii anuale a comerţului cu amănuntul şi a serviciilor prestate populaţiei, contrabalansată doar în mică măsură de scăderea amplă, până la o valoare marginal negativă, a dinamicii comerţului auto-moto. În schimb, producţia industrială şi-a reamplificat contracţia anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcţii noi şi-a cvasi-stopat creşterea în termeni anuali. În acelaşi timp, importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat semnificativ creşterea anuală în primele două luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului I. Deficitul de cont curent şi-a redus totuşi semnificativ avansul în termeni anuali faţă de primele trei luni ale anului, în condiţiile ameliorării soldului balanţelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să crească în ritm susţinut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM şi-a prelungit scăderea, până la 5,3% în iunie, rămânând totuşi uşor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forţă de muncă şi-a stopat însă creşterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, iar intenţiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus uşor, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă. În acest proces un rol important l-au avut aşteptările instituţiilor de credit în contextul climatului inflaţionist intern şi internaţional, precum şi al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat şi au temperat însă creşterea, iar apoi au consemnat ajustări descendente, în linie cu evoluţiile înregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii aşteptărilor privind creşterea economică, în condiţiile normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, dar şi ale prelungirii războiului din Ucraina şi ale extinderii sancţiunilor asociate. Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a consemnat o nouă majorare substanţială în luna iunie, inclusiv pe segmentul populaţiei.

În această conjunctură, reflectând şi o creştere a atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat o uşoară tendinţă de apreciere în raport cu euro în luna iulie, alimentată şi de evoluţii interne de natură sezonieră.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5% (16,5% în mai), dar în condiţiile unei uşoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creşterii creditului în valută acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 72% (de la 72,7% în luna mai).

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat vineri la 8,12% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 8,12% pe an, de la 8,11% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,23% pe an, iar ROBOR la 12 luni a rămas la 8,34% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.